„NATO cere Rusiei să-și oprească operațiunile militare din apropierea frontierelor Ucrainei”, titrează Wall Street Journal, explicând că aceste acţiuni au stârnit temeri legate de escaladarea conflictului dintre cele două țări, aflate în continuă tensiune după ce Moscova a invadat Crimeea în 2014. Şi miniştrii afacerilor externe din G7, grupul celor mai puternice state industrializate, au cerut Rusiei să înceteze ”provocările” și să înceapă o ”dezescaladare” la graniţele Ucrainei unde a concentrat trupe, notează Le Figaro. În replică, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, citat de agenţia rusă Tass, acuză că SUA şi NATO mobilizează trupe la frontierele Rusiei, în principal în regiunea Mării Negre și în zona baltică. În plus, Ministerul rus de Externe a ţinut să sublinieze că Moscova „nu va renunța să apere populația rusofonă din Donbas”, mai notează Tass. „Crește posibilitatea unui război în Ucraina”, titrează ziarul turc Sabah. „Rusia nu a masat degeaba 80.000 de soldați la granița cu Ucraina. Asta poate fi interpretat ca un semn de război. De câteva săptămâni, Rusia testează reacția lumii. Nu știm cât va mai dura, dar e posibil ca, în final, să ne confruntăm cu încă o anexare. De ceva timp, Putin a tăiat legăturile cu lumea. A închis ușile dialogului”, comentează Sabah. Deocamdată „Occidentul analizează opţiunile” remarcă Reuters, în timp ce Financial Times anunţă că preşedintele american Joe Biden propune un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia.
Pe frontul coronavirusului situaţia este critică, iar creșterea exponențială a numărului de infectări la nivel global arată că administrarea vaccinurilor, chiar dacă în creştere, este încă insuficientă. La nivelul țărilor individuale, Statele Unite rămân de departe cea mai afectată națiune, cu 562.521 de decese, din 31.267.359 de infectări, scrie Rai News. Agenţia italiană remarcă totodată că Marea Britanie și-a atins obiectivul de a oferi, până la jumătatea lunii aprilie, cel puțin prima doză de vaccin anti-Covid tuturor persoanelor cu vârste de peste 50 de ani și persoanelor vulnerabile sau expuse riscului.
Între timp, speranţele legate de vaccinul monodoză Johnson & Johnson iau o „pauză”, după ce Agenţia americană pentru medicamente a întrerupt administrarea lui pentru o perioadă, după apariţia unor cazuri grave de cheaguri de sânge la şase persoane, dintre care una a decedat, scrie New York Times. Drept urmare, compania farmaceutică a amânat livrarea vaccinului către Europa, care nu începuse încă să-l folosească, anunţă Financial Times.
Pandemia are şi importante efecte politice. Cel mai recent caz este demisia ministrului austriac al sănătăţii, Rudolf Anschober, care, potrivit Euronews, şi-a motivat plecarea din funcţie pe fondul extenuării provocate de gestionarea crizei Covid. „În 15 luni m-am simţit de parcă ar fi fost 15 ani”, a spus Anschober, adăugând că în toată această perioadă nu a avut nicio singură zi liberă, ceea ce i-a afectat sănătatea. Pornind de la acest caz, Die Presse trece în revistă numeroasele înlocuiri ale miniştrilor sănătăţii la nivel global. „Pandemia i-a făcut în multe ţări peste noapte drept cei mai importanţi şi puternici membri ai guvernelor respective: de peste un an miniştrii sănătăţii se bucură în toată lumea de o atenţie deosebită, respectiv sunt supuşi unor presiuni politice, ceea ce s-a soldat în multe locuri cu demisii”. „În perioada pandemiei ‘au aruncat prosopul’ trei miniştri ai sănătăţii din Cehia, iar în România au fost doi”, exemplifică ziarul austriac, enumerând totodată şi alte demisii din Slovenia, Polonia, Spania sau Brazilia.
„Tragedie la un spital din România” titrează site-ul ungar Hir TV, în timp ce sub titlul „România: trei bolnavi de Covid-19 ucişi de o pană la alimentarea cu oxigen”, Le Figaro notează că „această nouă dramă vine la mai puţin de trei luni după un incendiu care a devastat un spital din Bucureşti în ianuarie”. „Un nou regres fatal pentru sistemul de sănătate al României, îmbătrânit și copleșit, care în ultimele luni a suferit două incendii în secții pentru Covid-19, soldate cu cel puțin 15 morți”, comentează şi New York Times. Cotidianul american remarcă totodată că „şi unitățile ATI din Ungaria și Polonia riscă să fie copleșite, întrucât o mare parte a Europei de Est se zbate să facă față unui al treilea val de infectări care afectează întreg continentul. Unele spitale ungare au solicitat studenți la medicină și voluntari care să ajute în secțiile de Covid-19, oferind și instruire persoanelor fără pregătire medicală”, mai scrie New York Times.
În Bulgaria, operatorii de turism şi hotelierii sunt îngrijoraţi că românii anulează foate multe rezervări de Paşte. Motivul este legat de lipsa unor reguli clare pentru intrarea în Bulgaria a turiștilor din Uniunea Europeană și din ţări terțe începând cu 1 mai 2021, explică ziarul sofiot Sega. Deşi ministrul bulgar al sănătății, Kostadin Anghelov, a anunțat, în urmă cu o lună, că Bulgaria va asigura „coridoare verzi” pentru toți turiștii care vor să viziteze țara, Comisia Europeană nu a introdus încă un certificat electronic unic de călătorie pentru a asigura trecerea frontierei fără probleme pentru persoanele vaccinate sau a celor cu anticorpi după trecerea prin boală. Deocamdată, singura cerință sigură pentru ca străinii să intre în Bulgaria este să prezinte un test PCR negativ, ceea ce se dovedeşte a fi un cost ridicat pentru turiștii români, mai scrie Sega.
Carolina Ciulu, RADOR
