Pe lângă evoluția pandemiei în Europa și poticnirile campaniilor de vaccinare, presa internațională se preocupă îndeaproape și de tensiunile reînnoite dintre Occident și Rusia.
Postul britanic BBC anunță un nou bilanț trist: Franţa a devenit a treia ţară europeană, după Regatul Unit şi Italia, care a raportat peste 100.000 de decese provocate de Covid-19. Agenția Reuters informează că nici în Germania situația nu este bună: numărul de infecții noi confirmate a crescut joi cu 29.426, cea mai mare creștere de după 8 ianuarie. Și bilanțul deceselor raportate a crescut cu 293, atingând în total 79.381. În Italia situația este mai neclară, scrie ziarul La Repubblica, având în vedere că în ultima săptămână infecțiile au scăzut cu 15%, dar în schimb s-au înmulțit decesele cu 7,5% și peste 200 de pacienți ajung zilnic la ATI. „Pe frontul spitalelor curbele spitalizării pacienţilor cu simptome și a celor de la ATI au început o coborâre lentă și neregulată. Dar cifrele absolute rămân ridicate și în multe regiuni spitalele continuă să fie în dificultate”. O evoluție incertă și în Ungaria, reiese din știrile agenției MTI. Autoritățile vorbesc de o ameliorare a datelor epidemiologice, deși în ultima zi au fost înregistrate 256 de decese și 5.307 de noi infectări, iar în spitale 1.156 de pacienți sunt conectați la aparate de ventilație. Cu peste 3 milioane de cetățeni vaccinați deja, aproape jumătate cu ambele doze, guvernul a anunțat deschiderea treptată a școlilor și începerea imunizării tinerilor în mai, iar „până la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie ne vom putea întoarce la viața noastră obișnuită”. Postul american ABC News relatează că „Europa se zbate, în timp ce întârzierea vaccinului Johnson & Johnson îi dă o nouă lovitură”. Țările europene au „opinii diferite legate de continuarea vaccinării cu Johnson & Johnson, după ce au fost raportate cazuri rare de cheaguri de sânge la câteva persoane din SUA”. Iar îngrijorările privind acest vaccin, cât și pe cel de la AstraZeneca, „ar putea submina încrederea publicului în ele și în întregul efort de vaccinare”. Îngrijorări neîmpărtășite însă și de cancelarul german Angela Merkel, despre care publicațiile germane Welt și Stern au anunțat că se va vaccina vineri cu AstraZeneca. „Vestea că unul dintre cei mai de seamă politicieni ai lumii are încredere în acest vaccin îi va imprima acestuia un avânt după săptămâni de suișuri și coborâșuri”, consideră portalul european Politico. El menționează de asemenea că după ce Danemarca a renunțat definitiv la administrarea lui din cauza temerii de efectele adverse, dar și datorită faptului că are cazuri puține și cantități suficiente din alte vaccinuri, mai multe state UE s-au angajat într-o cursă pentru a cumpăra de la ea dozele AstraZeneca de prisos. Lituania, Letonia și Cehia au contactat imediat guvernul danez exprimându-și dorința de a achiziționa cât mai multe doze. Cererea mare și oferta insuficientă par a stimula și creativitatea unor întreprinzători privați, relatează publicația sârbă Politika. Astfel, o agenție de turism din Italia oferă un pachet care presupune vaccinarea în Serbia. Italienii care doresc să se vaccineze în Serbia pot cumpăra cu 500 de euro un sejur de patru zile la Belgrad pentru două persoane, incluzând pe lângă inoculare și transport aerian, cazare, testare și un tur cu ghid al orașului.
Cotidianul The New York Times titrează că „Administrația Biden urmează să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei”. Sancțiunile se vor număra printre pașii „văzuți și nevăzuți” făcuți ca ripostă la operațiunea de piratare cunoscută sub numele de SolarWinds, la raportul CIA potrivit căruia Rusia s-ar fi oferit să-i plătească pe militanții din Afganistan și la eforturile de un an ale Rusiei de a se amesteca în alegerile din SUA. Așa-zisele măsuri „nevăzute”, cum ar fi operațiuni informatice împotriva agenților ruși care au coordonat pirateria de la SolarWinds, nu ar urma să devină publice. Preşedintele american a semnat un decret care va permite pedepsirea Rusiei din nou, în aşa fel încât să producă „consecinţe strategice şi economice, dacă ea va continua sau favoriza o escaladare a acţiunilor de destabilizare internaţională”, confirmă și La Libre Belgique. Pe lângă expulzarea a 10 diplomaţi ruşi, „Trezoreria americană a interzis instituţiilor financiare americane să cumpere direct creanţe emise de Rusia după 14 iunie 2021. Se sancţionează de asemenea şase societăţi tehnologice ruseşti acuzate că susţin activităţile cibernetice ale serviciilor de informaţii de la Moscova”. Pe de altă parte, Washingtonul se abține să provoace Moscova în chestiunea ucraineană, consideră agenția rusă Ria Novosti. Pentagonul a renunţat la planurile de a trimite nave în Marea Neagră pentru „a evita escaladarea inutilă a situației”. Continuă însă în paralel acțiuni pe frontul diplomatic, scrie cotidianul francez Le Monde. Joe Biden şi Angela Merkel cer Rusiei să-şi reducă trupele la frontiera cu Ucraina pentru a permite „o detensionare” a situaţiei după ce Moscova a masat zeci de mii de soldaţi la frontierele fostei republici sovietice cu ambiţii de aderare la NATO. Concomitent, preşedintele Biden i-a propus omologului său rus o întâlnire într-o ţară terţă „în viitorul apropiat”, propunere pe care Kremlinul a anunțat că o va „studia”. Tabloidul britanic The Daily Mirror titrează alarmist „Rusia marchează vehiculele de asalt cu «dungi de invazie»”, precizând că ea „va avea în curând o forță de asalt de 107.000 soldați la frontiera cu Ucraina, aproximativ 1.300 tancuri, 3.700 drone, 1.300 unități de artilerie și mortiere și 380 sisteme de rachete” și concluzionând că „un război extins nu poate fi exclus”. La întrebarea „ar putea fi război în Ucraina azi, mâine, în următorii 15-20 de ani?”, ziarul turc Milliyet are însă un răspuns liniștitor: „Răspunsul, pe scurt, este nu”. Sau, pe larg: „Face vreuna dintre părți declarații disproporționate și exagerate despre ce va aduce și unde va duce un război? Există o țară sau o alianță care este în mod clar incapabilă să aplice prevederile unui armistițiu sau ale unei negocieri? Dacă negocierile actuale se soldează cu un insucces, resursele care vor trece dintr-o parte în alta vor fi vitale măcar pentru una dintre părți? Coalițiile unor state împiedică interacțiunea multilaterală și posibilele acorduri?” Opinie împărtășită și de presa britanică cu înclinații mai analitice. Săptămânalul The Economist crede că „Vladimir Putin își folosește forța armată ca pe un instrument de diplomație coercitivă”, mai ales că manevrele ei sunt deliberat vizibile, excluzând un atac-surpriză. Ciclul tensiunilor a fost pornit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care în februarie a detașat artilerie grea la graniță. Răspunsul Moscovei are în vedere și dezamorsarea tensiunilor interne apărute din motive politice și economice. În plus, Putin a și obținut deja ceva de la Biden. Dacă președintele american a refuzat în martie o videoconferință cu omologul său, pe 13 aprilie chiar el i-a propus lui Putin o întâlnire. Chiar dacă Biden nu-l va schimba pe Putin, el are dreptate să dialogheze cu el, consideră și cotidianul The Financial Times. Întâlnirea propusă „pare calculată pentru a-i face pe plac vanității lui Putin. Indiferent dacă va fi un succes sau un eșec, ea va oferi claritate”. Iar prin politica sa „președintele american a reușit să atingă un echilibru între valorile democratice și abordarea pragmatică”, conchide Financial Times.
Andrei Suba, RADOR
