„Aleksei este în agonie” – susţine medicul activistului rus, Yaroslav Ashikhmin în postarea sa de pe Facebook, fiind citat de Associated Press. Informaţia a fost confirmată şi de purtătorul de cuvânt al lui Navalnîi, Kira Yarmoysh, adăugând că: „în starea în care se află, decesul său e o chestiune de zile”. În opinia lui Yarmoysh, atunci când Navalnîi a fost otrăvit, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a lăsat să plece la tratament în străinătate deoarece şi-a dat seama că moartea activistului i-ar afecta imaginea în presă. „Acum se întâmplă acelaşi lucru în faţa tuturor, numai că mult mai încet şi este mult mai greu să se ajungă la Aleksei şi se pare că din această cauză lumea crede că nu se întâmplă nimic. Oamenii nu conştientizează că sunt martori la o crimă” – scria Yarmoysh în postarea sa pe Facebook.
Greva foamei lui Navalnîi a început acum 18 zile. Atunci el şi-a motivat această decizie prin aceea că în închisoare aceasta este singura posibilitate prin care poate continua lupta. Deşi are dreptul să cheamă un medic sau să primească medicamente, i-au fost refuzate aceste solicitări. Amorţeala spatelui s-a extins pe piciorul lui drept şi pe unele părţi ale piciorului stâng. Are febră şi tuşeşte.
Aşa cum am scris Alexandra Zaharova, reprezentantă a sindicatului Alianţa Mediicilor – organizaţie pe care autorităţile ruse o consideră activişti de opoziţie – a declarat pentru Reuters că „am văzut analizele şi sunt foarte, foarte proaste”. Nivelul potasiului este ridicat şi mai sunt şi alte analize care arată că rinichii lui ar putea intra în curând în colaps. Acest lucru ar putea duce la simptome severe şi ar putea surveni stopul cardiac”. Prin intermediul familiei, rezultatele analizelor de sânge ale lui Navalnîi au ajuns şi la medicul Yaroslav Ashikhmin care a declarat sâmbătă pentru televiziunea CBC că nivelul de potasiu crescut poate duce la un stop cardiac şi nivelul creatininei este crescut ceea ce indică afectarea rinichilor. O altă reprezentantă a sindicatului Alianţa Medicilor, Anastasia Vasilieva a postat pe Twitter că „este nevoie de măsuri urgente”.
Echipa lui Navalnîi nu este lăsată să intre în spitalul-penitenciar la sfârşitul săptămânii şi există temerea că până luni acesta va deceda. În postarea sa purtătorul de cuvânt îi îndeamnă pe oameni să semneze petiţia prin care solicită ca Navalnîi să beneficieze de asistenţă medicală. Acest document a fost deja semnat de personalităţi ca J. K. Rowling, autorul cărţilor Harry Potter, scriitori premiaţi cu Premiul Nobel cum sunt Herta Müller, Louise Glück, Svetlana Aleksievici, muzicianul Björn Ulvaeus membru în fosta formaţie de pop Abba şi actorul Benedict Cumberbatch.
Potrivit lui Yarmoysh agonia lentă a lui Navalnîi va fi muşamalizată de autorităţi. Ziarul Izvestia – apropiat de Kremlin – a scris în urmă cu o săptămână că Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a fost transferat la o secţie medicală a penitenciarului din cauza unor probleme respiratorii.
După cum este cunoscut împotriva lui Navalnîi s-a comis un atentat în luna august a anului 2020, atentat căruia acesta i-a supravieţuit şi a fost tratat într-un spital din Germania. În corpul lui – potrivit analizelor făcute în mai multe laboratoare europene – s-a găsit o substanţă toxică, numită novicioc. Atentatul nu a fost cercetat de autorităţile din Rusia. Activistul a fost transferat din Moscova în penitenciarul din Pokrov, pe care Navalnîi l-a caracterizat ca „un lagăr de concentrare prietenos”.
Asasinarea adversarilor Kremlinului nu este un lucru neobişnuit în Rusia. Aşa s-a întâmplat în anul 2006, când a fost împuşcată ziarista Ana Politkovskaia şi în anul 2015, când politicianul reformist Boris Nemţov a fost omorât cu mai multe focuri de armă în centrul Moscovei.
Se pune întrebarea de ce ar fi periculos pentru Kremlin Alexei Navalni, care în sensul clasic al cuvântului nici măcar nu este politician şi nu are ambiţii de a îndeplini vreo funcţie în stat? Putin nu are de ce să se teamă că Navalni îl va învinge în alegeri, aşa cum a prezentat sistemul cercetătoarea Morini. Alexei Navalni este prezent în politica rusească din anul 2007, însă a obţinut o notorietate naţională şi internaţională abia în anul 2011, după ce a organizat proteste pentru că în opinia sa alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale au fost fraudate. În acel moment el a devenit personajul emblematic al protestelor, a personificat o pătură intelectuală nemulţumită de populismul reprezentat de Putin şi partidul său. În anul 2013 Navalni a candidat – fără succes – la primăria generală a Moscovei, însă în anul 2018 candidatura i-a fost respinsă din motive birocratice (şi acest fapt arată cum sistemul politic dominat de Vladimir Putin a devenit mai autoritar, iar popularitatea lui Navalni a crescut). Între timp, în februarie 2015 a fost asasinat Boris Nemţov. Fostul viceprim-ministru al Rusiei a devenit periculos în momentul în care a reuşit să creeze un curent popular împotriva corupţiei şi după ce – potrivit presei ucrainene – a dorit să dea publicităţii documente care dovedesc intervenţia Rusiei în declanşarea mişcărilor separatiste din Ucraina. Aici apare o similitudine între Nemţov şi Navalni. Şi cel din urmă a devenit un lider de opinie, capabil să creeze o mişcare împotriva sistemului politic dominant din Rusia. Fundaţia anticorupţie a lui Navalni a fost desfiinţată, însă documentarul prezentat de acesta în anul 2017 despre corupţia din Rusia a avut un impact naţional şi internaţional. Filmul a arătat averea fabuloasă a fostului prim-ministru şi preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a fost considerat marioneta lui Putin, astfel încât documentarul a dăunat foarte mult imaginii preşedintelui Putin. La demonstraţiile care au urmat după prezentarea peliculei au fost prezenţi foarte mulţi tineri, iar participarea la vot a scăzut, mai ales în două oraşe mari: Moscova şi Sankt Petersburg. Acest fenomen – al absenteismului – a început în anul 2011 când participarea la vot a început să scadă vertiginos. Însă pentru Putin şi sistemul său este foarte importantă o rată de participare masivă, pentru că aceasta reprezintă baza legitimităţii lor. Politicianul de opoziţie din Belarus, Alexander Milinkevici a arătat într-un interviu că liderii autoritari ai pseudodemocraţiilor au această idee fixă de a arăta că sunt susţinuţi de cvasitotalitatea societăţii. Acesta a declarat într-un interviu că „Lukaşenko chiar şi în această atmosferă generală şi-a comandat o victorie de 80%. Poate că dacă s-ar fi mulţumit cu un 57% şi lăsa şi opoziţiei vreo 30%, atunci reacţia populară nu ar fi fost aşa de puternică. Dar umilinţa, precum şi faptul că ne crede proşti a scos poporul în stradă”. Activitatea lui Navalni a fost periculoasă pentru Putin, din cauză că în condiţiile absenteismului este greu de menţinut iluzia unor alegeri libere şi corecte.
Székely Ervin
RADOR – 18 aprilie
