Masarea trupelor lângă graniţa de est a Ucrainei, preocupă politicienii europeni şi presa occidentală. Conform informaţiilor The Wall Street Journal 120 de mii de soldaţi sunt deja prezenţi atât la graniţa ucraineano-rusă, cât şi în Peninsula Crimeea, în plus avioane de luptă Su-24, Su-25, Su-27, Su-30 şi Su-34 au fost dislocate în apropierea frontierei ruso-ucraineană. Ministrul de Externe român Bogdan Aurescu a declarat ieri că pe lângă masări de trupe, Rusia se foloseşte şi de alte tactici, inclusiv spionaj, propagandă şi dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik.
Gravitatea situaţiei este demonstrată şi prin faptul că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a transmis preşedintelui rus Vladimir Putin că este gata să se întâlnească cu el în orice punct al frontului din bazinul Donetsk din Ucraina. Zelenski a reamintit că: „Preşedintele Rusiei a spus odată că dacă bătălia este inevitabilă, atunci noi trebuie să fim primii care lovim. În opinia mea azi fiecare lider trebuie să înţeleagă că bătălia nu este inevitabilă atunci când nu vorbim despre nişte huligani care se bat în mahala, ci despre un război adevărat, unde este vorba despre viaţa a milioane de oameni. Trebuie să se înţeleagă că spre deosebire de o bătaie de pe stradă, în război pierd ambele părţi. Cu un atac nu poţi apăra pe cineva, este imposibil să pui în libertate pe cineva capturându-l, este imposibil să faci pace cu tancuri.” – a spus preşedintele ucrainean într-un mesaj video. Zelenski încă în martie a iniţiat o întâlnire cu Putin, însă nu a primit niciun răspuns.
Prestigiosul cotidian britanic Financial Times a alocat subiectului un editorial, în care caută răspunsuri nu doar la posibila escaladare a conflictului ucraineano-rus, dar mai ales la posibilităţile Occidentului de a dezamorsa conflictul. Concluzia autorului este că manevrele militare ruseşti la graniţele Ucrainei ameninţă securitatea întregii Europe, iar fără unitatea Occidentului nu se pot obţine concesii din partea Rusiei.
Politicienii occidentali protestează, dar faptele lor pot determina limita, până unde Putin va merge. Între timp Alecsei Navalni este grav bolnav într-un spital-penitenciar după ce de trei săptămâni este în greva foamei. Ieri zeci de mii de oameni au protestat în toată Rusia pentru eliberarea activistului, aproximativ 1000 dintre ei au fost reţinuţi de poliţie, printre care şi purtătorul de cuvânt al lui Navalnîi, Kira Yemish, şi deputatul Vladimir Rijkov. Demonstraţiile au început cu câteva ore înainte ca Putin să înceapă discursul său despre starea naţiunii. În această cuvântare Putin a comparat criticii politicii sale occidentale cu hiene. „Unele ţări vor să hotărască ce să se poate spune despre Rusia. Suntem foarte reţinuţi din acest punct de vedere, pentru că ne dorim relaţii bune de vecinătate cu toată lumea. Unii în schimb vor să ardă toate podurile din jurul Rusiei – spunea preşedintele rus, sugerând că nu el este cel care îi provoacă pe alţii, ci invers. „Ca şi în romanul lui Kipling – cel care a fost un scriitor extraordinar – suntem ca şi un tigru care este înconjurat cu hiene” – spunea Putin, care în schimb nu a spus niciun cuvânt despre Navalnîi.
Evenimentele din jurul Ucrainei însă nu au doar scopul de a distrage atenţia de la liderul informal al opoziţiei ruse şi despre situaţia economică din ce în ce mai dramatică. Scopul Kremlinului este să împiedice cu orice preţ integrarea occidentală a Ucrainei – scrie Financial Times. Intenţiile concrete ale preşedintelui Putin le ştie doar el şi cei apropiaţi lui. Însă Rusia a dat dovada că în afară de ameninţări, este în stare să folosească forţa în Europa.
Ca răspuns, democraţiile occidentale trebuie să-şi formuleze mesaje clare şi consecvente, şi nu pot lăsa dubii nici în ceea ce priveşte faptele lor. Este foarte important ca pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic să declare fără echivoc: Afectarea suveranităţii Ucrainei va atrage după sine consecinţe foarte grave. Aici este vorba şi despre livrarea de armament de apărare pentru guvernul ucrainean. NATO trebuia să îşi mărească şi mai mult capacitatea forţelor sale de descurajare în Sud-Estul Europei. Trebuie luat în calcul în mod hotărât şi posibilitatea de a institui noi sancţiuni economice faţă de Moscova. Uniunea Europeană trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a crea o situaţie în care nu mai depinde de sursele de energie din Rusia, incluzând aici şi oprirea lucrărilor la Nord Stream-2. Dacă Occidentul în mod serios doreşte să-l împiedice pe Putin să calce în picioare regulile internaţionale, atunci preşedintele rus trebuie atenţionat în mod serios că ceea ce doreşte să facă, are un preţ mare – scrie ziarul britanic.
Probabil că şi Vladimir Putin ştie de aceste lucruri şi de aceea încearcă de ani de zile să dezbine unitatea comunităţii europene. Acest scop este urmărit prin conducta de gaze Nord Stream-2, care va asigura cererile de energie ale Germaniei şi se poate observa ca Berlinul este reticent de a aplica sancţiuni mai dure Rusiei, iar despre oprirea lucrărilor la conductă, nici nu vrea să audă. Ungaria este un cap de pod în UE pentru Kremlin. Prin modernizarea şi extinderea centralei nucleare de la Paks, dependenţa Budapestei de Moscova a crescut considerabil, şi Ungaria nu odată a blocat hotărâri ale UE care doreau să o condamne încălcările dreptului internaţional de către Rusia. Folosirea „vaccino-diplomaţiei” în scopuri politice este cea mai nouă metodă a Rusiei de a slăbi coeziunea Uniunii Europene.
Székely Ervin, RADOR
