Recunoaşterea genocidului armean de către Washington creează noi tensiuni între doi importanţi aliaţi NATO, Turcia şi Statele Unite, după cum remarcă presa internaţională. Actul semnat de preşedintele Joe Biden vine după decenii întregi în care preşedinţii americani anteriori au promis în campanie că vor recunoaşte acest genocid, fără însă a trece ulterior şi la fapte, de teama de a nu supăra Turcia şi de a nu deteriora relaţiile cu acest aliat cheie într-o regiune de importanţă vitală, notează Washington Post. Ziarul comentează totodată că această acţiune reflectă intenţia tot mai mare a administraţiei Biden de a pune accent pe drepturile omului. Ankara a replicat imediat, avertizând cu privire la o „vătămare profundă” a relaţiilor dintre cei doi aliaţi NATO, remarcă Politico, adăugând că declaraţia de sâmbătă a preşedintelui Biden cum că masacrul din 1915 împotriva armenilor din Imperiul Otoman reprezintă un genocid a provocat indignare la Ankara. De altfel, potrivit Le Figaro, ambasadorul american în Turcia a fost convocat la Ministerul turc de Externe în semn de protest împotriva acestei recunoaşteri.
Regiunea Mării Negre continuă să rămână una complicată, chiar dacă armata rusă a început să se retragă de la frontiera cu Ucraina. Deşi această retragere „a mai potolit întrucâtva temerile că Moscova ar intenționa să ajungă la o confruntare totală cu Kievul”, Financial Times avertizează că „situația la limită creată de Rusia transmite un mesaj clar Ucrainei și aliaților săi” şi anume că „Rusia rămâne o amenințare la adresa flancului de est al Europei”. „Demonstrația lui Putin a arătat totodată Occidentului că retorica dură și escaladarea au un preț, iar prețul este riscul unui conflict real, pe care nimeni nu-l dorește”, afirmă Alexander Baunov, membru important al Centrului Carnegie din Moscova, citat de Financial Times. Pe de altă parte, Aliona Ghetmanciuk, director al Centrului Noua Europă, din Kiev, consideră că „Retragerea trupelor întărește convingerea că Putin nu a avut intenția să invadeze Ucraina, ci doar a dorit să își zăngăne armele în scopul unor avantaje de ordin diplomatic”. Ea avertizează că dacă aliaţii occidentali ai Ucrainei nu vor sprijini aspiraţiile Kievului de a adera la NATO, „Putin va considera că tacticile sale militare au avut succes și le va tot repeta pe viitor”, mai scrie Financial Times.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, Le Parisien anunţă atingerea sâmbătă a unui nou nivel simbolic de vaccinări: un miliard de doze administrate în întreaga lume. Altfel spus 13 din 100 de locuitori ai planetei au fost deja vaccinaţi, dar în spatele acestei statistici se ascund disparități teritoriale semnificative, constată cotidianul francez. Astfel, în timp ce Israelul se află în frunte, iar populația sărbătorește începerea revenirii la viața normală, fără a mai purta mască în aer liber, Africa se află foarte în urmă cu doar 1,3 doze la 100 de locuitori.
În India, situaţia devine tot mai dramatică. Numărul deceselor atinge noi niveluri record, însă cifrele adevărate ar putea fi mult mai rele decât cele înregistrate oficial, scrie The Guardian, comentând că dezastrul umanitar din India pare a fi cel mai prost scenariu de care multe ţări s-au temut în această pandemie: imposibilitatea de a asigura paturi suficiente în spitale şi acces suficient la teste, medicamente şi oxigen.
Situaţia pare complicată şi în Rusia. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat zece zile libere legale la începutul lunii mai, pentru a combate pandemia de coronavirus, care scade în ritm foarte lent, potrivit cifrelor oficiale, scrie Le Vif. Directorul agenției ruse de sănătate a explicat că în aceste zile libere s-ar limita călătoriile cu transportul public, iar oamenii ar petrece mai mult timp acasă, reducând astfel circulația virusului. Ziarul belgian constată că datele despre situaţia reală a mortalităţii în Rusia diferă mult în funcţie de sursă. Astfel, în timp ce guvernul a recunoscut vineri 107.501 decese, agenția de statistici Rosstat a identificat cel puțin 224.000 de decese până la sfârșitul lunii februarie, ceea ce ar plasa Rusia printre cele mai îndoliate țări din lume, explică Le Vif.
„Europa se redeschide, dar pacienţii cu coronavirus copleşesc încă unităţile de terapie intensivă”, titrează Medical Xpress, în timp ce Deutsche Welle constată că Uniunea Europeană îşi reafirmă convingerea că imunitatea de masă ar putea fi atinsă prin vaccinarea a 70% din populaţia adultă până la mijlocul lunii iulie. De altfel, Wall Street Journal notează că Occidentul încearcă să lase în urmă pandemia şi să relanseze economia, după cel mai prost an de la Marea Depresiune încoace. Însă totul depinde de ritmul vaccinării pentru a reveni la o viaţă mai mult sau mai puţin normală, atrage atenţia Wall Street Journal.
Încheiem cu un articol din revista britanică The Spectator dedicat filmului „Colectiv” „un documentar românesc captivant care a făcut istorie, fiind primul film al țării care a fost nominalizat vreodată la premiile Oscar, la categoria internațională”. Cu toate acestea „Colectiv” „nu este și un motiv de mândrie națională”, constată The Spectator, explicând că „dimpotrivă: filmul pune reflectoarele pe sistemul de sănătate putred al țării”. „De la incendiu și de la dezvăluirile deprimante ale jurnaliștilor, puțin s-a schimbat în sistemul medical românesc, ba chiar e posibil ca, de fapt, situația să se fi agravat considerabil”. „Ignorarea normelor de securitate la incendii, corupția de sus până jos și infecțiile bacteriene scăpate de sub control în spitale erau oricum suficient de rele. Însă pandemia de Covid-19 a expus chiar și mai mult putregaiul din sistemul medical românesc, printr-o serie de incendii letale din spitale – ecouri ale infernului din clubul de noapte ce poate fi văzut în „Colectiv”, scrie The Spectator. În ciuda notei sumbre, „Colectiv e un film splendid, unul care-ți deschide ochii și care își merită succesul enorm pe care îl are”, conchide revista britanică. (Carolina Ciulu)/cciulu
