Cum continuă vaccinurile să contribuie la progresul omenirii
Guvernele, oamenii de știință și industria biomedicală au colaborat într-un mod fără precedent pentru a produce și distribui mai multe vaccinuri împotriva unui agent patogen complet nou într-un timp record. Deși obiectivul imediat este de a ține pandemia COVID-19 sub control, procesul de dezvoltare a vaccinurilor noi contribuie la o înțelegere aprofundată care va consolida și extinde protecția împotriva mai multor boli și în mai multe moduri decât înainte.
„Inovațiile născute în urma crizei actuale vor da un impuls progresului pe care vaccinurile l-au generat deja în sănătate”, a declarat Thomas Triomphe, Vicepreședinte Executiv și Șef al Diviziei de Vaccinuri Sanofi.
O mai mare recunoaștere a vaccinurilor
De la primul vaccin împotriva variolei în 1796, vaccinurile au salvat mai multe vieți decât orice altă intervenție medicală[1]. Programele globale de vaccinare împotriva variolei în anii 1970 au dus la eradicarea completă a bolii; înainte de vaccin, aproape patru milioane de persoane – în majoritate copii – mureau an de an din cauza variolei. Numai în ultimii 20 de ani, vaccinarea împotriva mai multor infecții frecvente a contribuit la prevenirea a 37 de milioane de decese în țările cu venituri mici și medii[2].
„Fie realizată de țări individuale sau prin colaborări globale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), vaccinarea extinsă împotriva a zeci de boli infecțioase a înregistrat evoluții considerabile în ultimele decenii,” notează Triomphe.
Astăzi, 86% dintre copiii din întreaga lume primesc vaccinuri pediatrice de rutină împotriva unor boli precum rubeola, hepatita B și a mai multor agenți patogeni care cauzează meningita, printre altele; în 1980, acest procent era de numai 20%. Dacă se mențin tendințele actuale, se estimează că vaccinările în țările cu venituri mici și medii vor proteja alte 32 de milioane de vieți care altfel s-ar pierde până în 2030[3].
OMS a demonstrat, de asemenea, că vaccinarea extinsă poate contribui la creșterea economică dar și la echitatea economică, sprijinind țările în curs de dezvoltare să își consolideze infrastructurile sociale și de sănătate.
Triomphe a asistat direct la acest impact în timpul activității sale în străinătate în cadrul Diviziei de Vaccinuri a Sanofi: „Se poate vedea cu adevărat diferența în termen de câțiva ani, din momentul în care o regiune sau o țară se mobilizează să facă din vaccinare o prioritate în domeniul sănătății publice. Vaccinurile nu numai că ajută la protejarea indivizilor și familiilor împotriva bolilor, însuși actul de a pune în aplicare programe de vaccinare ajută la consolidarea acoperirii intervențiilor sistemice de sănătate preventivă, asigurând un acces mai mare și mai echitabil la o viață sănătoasă”.
Un pas înainte în evoluția vaccinurilor
„Este o veche zicală conform căreia fiecare nouă generație ar trebui să trăiască mai bine decât cea de dinainte. Credem că această promisiune se va împlini în viitor în mare parte datorită vaccinurilor”, a adăugat Dominika Kovács, Director Comercial pentru vaccinurile Sanofi Pasteur împotriva poliomielitei, tusei convulsive și virusului Haemophilus influenza b (Hib) . Sanofi caută modalități de a sprijini accesul global sporit la vaccinuri existente in timp ce dezvoltă altele noi pentru persoane de toate vârstele care prezintă riscul de a contracta boli infecţioase existente și emergente.
„Cercetătorii găsesc, de asemenea, legături între infecții și alte boli, care ar putea deschide noi căi pentru o prevenție sporită în viitor”.
Vaccinurile de astăzi pot chiar să contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer precum cancerul de col uterin, care este adesea cauzat de virusul Papilloma Uman (Human Papilloma Virus – HPV). În mod similar, cercetătorii explorează dacă Alzheimer ar putea fi declanșat de virusul herpes simplex[4].
„Luați infecția cu Bordetella pertussis, sau tusea convulsivă, și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) drept un alt exemplu, a spus Kovács. Recent, comunitatea ştiinţifică a început sa acorde o atenție mai mare rolului pe care tusea convulsivă îl joacă în agravarea sau chiar declanșarea manifestărilor respiratorii severe ca BPOC la adulți. Când vine vorba de tuse convulsivă, oamenii tind să creadă că această infecție afectează numai copiii. Dar epidemiologia acesteia este mai dăunătoare decât se consideră în mod obișnuit”.
Un studiu recent a arătat că aproximativ 13% dintre persoanele în vârstă care suferă de BPOC în Marea Britanie au avut rezultat pozitiv și pentru pertussis, sugerând că această infecție ar putea fi un factor declanșator pentru exacerbările BPOC. Acestea, dar și alte conexiuni, necesită studii aprofundate. Dar în multe dintre aspectele acestor boli , cu cât sunt urmărite și măsurate împreună afecțiunile, cu atât mai mult se demonstrează legătura dintre ele.
O mai bună înțelegere a acestor legături între infecții și urmările severe asupra sănătății, considerate anterior distincte, le va permite oamenilor de știință să utilizeze noi domenii de asistență medicală și să proiecteze soluții sub formă de noi vaccinuri și imunoterapii care ar putea revoluționa calitatea și durata vieții noastre[5].
Gripa are un impact semnificativ, atât din punct de vedere economic, cât și din cel al nevoilor de îngrijire medicală8, prin urmare, prevenţia prin vaccinare este deosebit de importantă şi nu trebuie neglijată. În Europa, în absenţa vaccinării antigripale ar exista încă 22,3 milioane de cazuri de gripă, 6,2 milioane vizite de asistență medicală primară și 3,5 milioane de internări în spitale[6]. Acest lucru se traduce într-un cost socio-economic estimat la 6-14 miliarde EURO anual[7].
În plus, noile tehnologii, cum ar fi ARNm, ar putea ajuta știința să accelereze ritmul de dezvoltare și furnizare de noi soluții. „Și experiența COVID-19 ar putea duce la salturi semnificative în așteptările și în cererea de vaccinuri în general. În acest nou context, este greu să calculăm adevărata amploare a beneficiilor care ar putea fi furnizate de vaccinuri pe viitor”, a conchis Kovács.
Și atunci, poate că nu este un moment mai bun decât această Săptămână Mondială a Imunizării pentru celebra remarcabilul progres uman înregistrat cu ajutorul vaccinurilor.
[1] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9781455700905000173 last accessed 2-1-21
[2] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S014067362032657X?via%3Dihub last accessed 2-1-21
[3] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S014067362032657X?via%3Dihub last accessed 2-1-21
[4] https://www.sciencemag.org/news/2020/05/herpes-virus-can-trigger-alzheimer-s-brain-tissue-study-suggests#:~:text=Herpes%20virus%20can%20trigger%20Alzheimer’s%2C%20brain%20tissue%20study%20suggests,-By%20Kelly%20Servick&text=Using%20tiny%20brainlike%20structures%20grown,Alzheimer’s%20disease%2C%20according%20to%20STAT%20. Last accessed 22-2-21
[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4024226/ last accessed 2-1-21
[6] Ryan J, Zoellner Y, Gradl B, Palache B, Medema J. Stabilirea impactului economic şi asociat sănătăţii al vaccinării antigripale în cele 25 de ţări ale Uniunii Europene. Vaccinul. 17 noiembrie 2006.
[7] Preaud E et al. (2014). Beneficiile anuale legate de sănătate publică și impact economic al vaccinării împotriva virusurilor gripale: o estimare la nivel european.
[7] ECDC. Vaccinarea împotriva gripei sezoniere şi utilizarea antiviralelor în Europa – Prezentare generală a recomandărilor de vaccinare şi ratelor de acoperire în statele membre UE pentru sezoanele gripale 2013–14 şi 2014–15. Stocholm:
- ECDC; 2016. http://ecdc.europa.eu/en/publications/publications/seasonal-influenza-vaccination-antiviral-use-europe.pdf
