Europa e tot mai aproape de adoptarea unui certificat sanitar pentru COVID-19 care să permită călătoriile în interiorul Uniunii, după ce Parlamentul European a dat undă verde propunerii făcute luna trecută de Comisia Europeană, scrie Euractiv. Acest document ar da posibilitatea europenilor să dovedească faptul că au fost vaccinaţi contra Covid-19, că au un test PCR negativ sau că au căpătat imunitate ca urmare a trecerii prin boală. Certificatul ar urma să stabilească un cadru comun, în situaţia în care mai multe ţări au început deja să instituie permise sanitare proprii, explică La Libre Belgique. Cotidianul belgian mai scrie că eurodeputaţii cer ca testele pentru Covid să fie gratuite şi ca ţările membre UE să nu poată institui pentru deţinătorii unui asemenea certificat vreo măsură restrictivă suplimentară – de exemplu o perioadă de carantină – la intrarea pe teritoriul lor.
Între timp, dezvoltatorul vaccinului Pfizer-Biontech, Uğur Șahin, consideră că „Europa va obține imunitatea de turmă în luna iulie sau cel târziu în luna august” prin vaccinarea a aproximativ 70% din populaţie şi dă asigurări că vaccinul produs de compania sa în colaborare cu Pfizer este eficient şi împotriva temutei variante indiene a coronavirusului, transmite Euronews. Uğur Șahin a mai declarat pentru Der Spiegel că până în luna iunie va ajunge în Uniunea Europeană şi vaccinul pentru adolescenţii cu vârste între 12 şi 15 ani.
„În estul Uniunii Europene, convingerea populaţiei pentru a se vaccina se dovedeşte cea mai dificilă în România”, titrează Bloomberg. Deși campania de vaccinare a cetățenilor din această ţară este una dintre cele mai rapide din blocul comunitar, ponderea populației care dorește să se vaccineze a crescut prea puţin din octombrie până acum, de la 45 la 46%, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de institutul GLOBSEC din Bratislava, detaliază Bloomberg. Publicaţia economică mai scrie că în condiţiile în care Guvernul României a contractat doze suficiente pentru imunizarea a 10 milioane de oameni, autorităţile s-ar putea confrunta cu o provocare în săptămânile următoare după ce cei care doresc să se vaccineze îşi vor fi încheiat procesul de imunizare.
„România organizează maratoane ale vaccinării”, titrează Euractiv, detaliind că în perioada 7 – 10 mai, Universitatea de Medicină din Bucureşti va organiza un „maraton al vaccinării” care va avea 50 de linii de vaccinare ce vor funcţiona fără întrerupere timp de 64 de ore. Site-ul european de ştiri aminteşte de evenimentul similar organizat la Timişoara, dar şi de organizarea în mai multe oraşe a unor centre de vaccinare din maşină (drive thru). Între timp, Germania a înregistrat miercuri cel mai mare număr de persoane vaccinate într-o singură zi, aproape 1.100.000 de oameni, transmite Reuters.
Uniunea Europeană acuză Rusia şi China că sunt angajate în campanii de dezinformare pentru a eroda încrederea în vaccinurile anti-Covid occidentale şi în instituţiile europene, notează Deutsche Welle. Folosind canale de presă controlate de stat, reţele de publicaţii afiliate şi reţelele de socializare pentru a promova ştiri false în mai multe limbi, această campanie a vizat dramatizarea îngrijorărilor legate de siguranţa vaccinurilor, făcând corelaţii nefundamentate ştiinţific între vaccinare şi decese în Europa şi promovând vaccinurile ruseşti şi chinezeşti ca fiind superioare, se arată în raportul UE consultat şi de ziarul elen Efimerida ton Syntakton.
Vaccinul rusesc Sputnik V primeşte o lovitură din Brazilia care, potrivit La Stampa, acuză că prezintă grave probleme cu privire la vectorul viral. „Vaccinul ar trebui să fie format dintr-un virus care să nu se poată reproduce, dar toate probele analizate în Brazilia conțineau virusuri capabile să se multiplice”, explică virusologul Roberto Burioni, apărând decizia Agenţiei Naţionale de Supraveghere Sanitară din Brazilia de a interzice importurile de noi doze din serul rusesc. În replică, dezvoltatorul vaccinului Sputnik V anunţă ca va da în judecată autoritatea braziliană de sănătate pentru defăimare, scrie Moscow Times.
În Statele Unite, preşedintele Joe Biden a marcat primele 100 de zile de mandat prin primul discurs susţinut în Congres în condiţii de distanţare socială, notează Los Angeles Times. Ziarul observă că după ce a semnat cel mai costisitor pachet de măsuri din istoria SUA pentru a ajuta ţara să iasă din criza coronavirusului, Biden anunţă acţiuni pe termen lung încă şi mai agresive pentru a remodela viaţa americanilor. Astfel, potrivit Wall Street Journal, preşedintele american doreşte un rol mai puternic al guvernului federal în economie pentru a ajuta clasa de mijloc şi oamenii muncii, în detrimentul afacerilor şi categoriilor prospere de cetăţeni care vor fi taxaţi suplimentar. Pentru a-şi putea finanţa obiectivele de pe agendă, Biden cere şi o prezenţă mai puternică a Autorităţii de Control Fiscal în vederea combaterii evaziunii fiscale, în special pentru veniturile mari, scrie şi New York Times. Totuşi Business Insider avertizează că Joe Biden nu va reuşi să treacă prin Congres toate măririle de taxe pe care le doreşte.
În Republica Moldova, „Președinta tenace obține alegerile pe care și le dorea”, titrează Emerging Europe, făcând o amplă prezentare a etapelor care au dus la anunţarea organizării de alegeri anticipate pentru data de 11 iulie. „Încă de când a fost aleasă președintă a Moldovei, în noiembrie, Maia Sandu nu a făcut un secret din dorința ei de a forța alegerile generale anticipate”, argumentând că scrutinul e necesar atât pentru a se pune capăt impasului politic care a lăsat țara fără un premier formal încă de la demisia lui Ion Chicu pe 23 decembrie, cât și pentru a fi „ales un parlament care să-i reprezinte cu adevărat pe moldoveni, și un guvern care să lucreze în cel mai bun interes al lor” scrie Emerging Europe. „Considerată de multă vreme de presa internațională, oarecum simplist, drept „pro-europeană” (în antiteză cu Dodon, un filorus), Maia Sandu și-a concentrat mesajul electoral pe eradicarea sărăciei și lupta împotriva corupției care a provocat atât de multe pagube economiei unei țări ce continuă a fi cea mai săracă din Europa”, comentează Emerging Europe, notând şi că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu, care acum are doar 15 locuri în parlament, ar putea câștiga alegerile, cu o susținere mai mare ca oricând altcândva, de 35-40%.
În perspectiva sărbătorilor pascale, România se pregăteşte de marea evadare la sate, în stațiuni montane și balneare, constată ziarul sârb Blic, comentând că „situația epidemiologică nefavorabilă i-a obligat pe români să petreacă sărbătorile de Paște și de Ziua Muncii în țară și, din această cauză, se așteaptă ca ocuparea capacităților interne de cazare să fie de două ori mai mare decât de obicei”. Totuşi, pe lângă destinaţiile interne, ziarul sârb notează că românii au la dispoziţie şi destinaţii exotice care nu se află pe „lista galbenă” din cauza coronavirusului, precum Egipt, Zanzibar, Madeira, Tenerife sau Maroc.
Carolina Ciulu, RADOR