EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 13:30 – Ședinţa biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
* ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare
* ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului – la sediul Senatului și online
* ora 17:00 – Vot final
* Lucrări în Comisiile permanente
- ora 10:00 – Comisia pentru sănătate – la sediul Senatului (etaj 5, cam. 5043) și online
– Camera Deputaților
* Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online
- Comisia pentru industrii şi servicii
- Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
- Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: studiu individual
- ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala 6115, cu prezenţă fizică şi online
– Ministere
* Ministerul Apărării Naționale participă la efortul național de vaccinare a populației generale împotriva COVID-19 și, prin Direcția medicală, a dispus măsuri pentru extinderea programului de funcționare în regim de 24/24 h, timp de o săptămână, în perioada 4 – 11 mai, într-o primă etapă, în centrele de vaccinare organizate de către Spitalul de Universitar de Urgență Militar Central din București și unitățile sanitare militare din țară care sunt și centre regionale de depozitare a dozelor de vaccin. Astfel, în perioada menționată, în centrele de vaccinare ale spitalelor militare din Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași şi Timișoara, începând de marţi, 4 mai, ora 8:00, populația generală care dorește să se vaccineze se va prezenta, la orice oră, fără o programare prealabilă. Totodată, persoanele vaccinate se înregistrează direct în RENV și vor fi planificate pentru efectuarea dozei de rapel. În perioada următoare, în funcție de disponibilitatea dozelor de vaccin și de solicitările pe plan local, și celelalte patru spitale militare din rețeaua medicală a MApN vor putea crește ritmul de vaccinare, respectiv vor putea asigura vaccinarea fără programare prealabilă
– Economic
* Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint, cu tema „150 de ani de la nașterea lui Theodor Pallady”. Valoarea nominală este de 10 lei, iar preţul de vânzare este de 440 de lei. Potrivit B.N.R., moneda de argint, redă un detaliu al Muzeului „Theodor Pallady” din București, inscripția în arc de cerc „România”, stema României, valoarea nominală „10 lei” și anul de emisiune „2021”. Reversul monedei prezintă portretul și numele pictorului Theodor Pallady și anii între care a trăit acesta „1871-1956”.
Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint cu tema „150 de ani de la nașterea lui Theodor Pallady” se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României
– Cultură
* Editura Cartier şi Cărturești organizează lansarea online a volumului de poeme “Prematur”, de Miruna Vlada, apărut la Editura Cartier, colecția Rotonda – ora 19:00. Vor participa: Miruna Vlada, Alina Purcaru, Cosmin Ciotloș și Paula Erizanu. Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești
* Muzeul Național al Țăranului Român oferă publicului posibilitatea de vizionare în mediul online a unor filme din repertoriul Cinema Muzeul Ţăranului aflate în exploatare în ultimii ani, conform discuţiilor şi acordului cu distribuitorii acestora. Filmele pot fi vizionate pe întreg teritoriul României. Filmele propuse în acest program de proiecţii online sunt pentru întreaga familie: filme de animaţie, comedii, filme de ficţiune care să ne inspire să devenim mai buni, precum şi documentare, dar şi filme de artă premiate în marile festivaluri de film din lume ale unor autori cu o puternică viziune artistică. În fiecare seară, filmele vor fi disponibile pe platforma Eventbook, de la ora 19:00.ntar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile românești Astra Film Sibiu și One World România și două dintre cele mai mari și cunoscute festivaluri britanice, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, are loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată „Framing the Change”, retrospectiva va cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru publicul britanic/internațional, pentru cinefili și pentru iubitorii festivalurilor de film. Filmele vor fi prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitluri în limba engleză, iar unele dintre ele vor fi disponibile doar în Marea Britanie pentru o scurtă perioadă de timp. Detalii: www.icr.ro și www.icr-london.co.uk .
* Viena: În cadrul turneului internațional online JAZZT Vivaldi, organizat de Asociația Musica Ricercata, seria concertelor din cadrul turneului internațional online JAZZT Vivaldi susținute de soprana Rodica Vică (România-Austria), alături de ImpRoWien Ensemble (Austria-România): Cristian Spătaru pian și orchestrator, Cristian Ruscior – vioară 1, Grațiela Aranyosi – vioară 2, Hannah Berghofer – violă și Florian Cristian Dragomir – contrabas, se va desfășura, în perioada 20 aprilie – 4 mai, atât pe pagina de Facebook a Asociației Musica Ricercata: https://www.facebook.com/EnsembleMusicaRicercata, a sopranei Rodica Vică: https://www.facebook.com/rodica.vica, cât și pe paginile de Facebook ale partenerilor implicați în organizarea acestui proiect muzical inedit. Turneul internațional online este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național, parteneri fiind: Forumul Cultural Austriac, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Societatea Austro-Română din Viena, Karlskirche, Institutul Cultural Român din Viena, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio România Muzical și Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură. Printre partenerii media ai turneului: Radio România Cultural, Radio România Internațional.
– S-a întâmplat într-o zi de 4 mai
* Se împlinesc 375 de ani (1646) de când apărea, la Iaşi, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)
* Cu 102 ani în urmă (1919), în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare patriotică studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei
* În urmă cu 94 de ani (1927) se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Șișeşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”
* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la constituirea, la Bucureşti, a Partidului Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). Noua formaţiune politică a avut primul congres la 7-8 noiembrie 1933, fiind enunţate principiile fundamentale ale organizaţiei: solidaritatea cu naţiunea română, apărarea drepturilor civile şi politice prevăzute de Constituţie şi asigurarea deplinei egalităţi civice pentru cetăţenii de origine evreiască. Pe 29 ianuarie 1936, Partidul Evreiesc şi Uniunea Evreilor din România au semnat un acord de creare a Consiliului Central al Evreilor din România. Noua formaţiune l-a avut ca preşedinte pe Wilhelm Filderman. În acelaşi an (1936) s-a creat şi Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România
* Acum 72 de ani (1949) era semnat acordul americano-sovietic (Acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele
* Cu 62 de ani în urmă (1959) a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, fiind găzduită de Hotelurile Beverly Hilton din Los Angeles şi New York, în aceeaşi zi. Câştigători au fost Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului
* Cu 56 de ani în urmă (1965) apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian (1924 – 2012). Tot în acest an (1965) a luat fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre ţările fondatoare
* Acum 42 de ani (1979) Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990
* Cu 19 ani în urmă (2002) NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. „Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți „Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA
* Acum 18 ani (2003) avea loc dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – „Remember Holocaust!”
Aniversări – Comemorări
– Sfintele Paşti; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)
– A treia zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)
– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale. NOTĂ: „Ziua mondială a inimii” este sărbătorită la 29 septembrie
– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837
– 1840, 4/16: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (http://galeriaportretelor.ro/item/constantin-dimitrescu-severeanu/) menționează nașterea la 7.V.1840
– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929) – 165 de ani
– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853)
– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995) – 100 de ani
– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică; a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (m. 2018) – 95 de ani
– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconsky, istoric, critic literar şi traducător; frate cu eseistul şi poetul A.[natol] E.[milian] Baconsky (m. 2019)
– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991)
– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2004)
– 1943: S-a născut Daniela Caraman-Fotea, muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, editor şi producător muzical; între anii 1965 și 1980 a fost redactor, redactor principal și șef de secție la Radioteleviziunea Română; angajată prin repartiție guvernamentală la Radiodifuziune (la data de 1 septembrie 1965) în cadrul Direcției Muzicale, Redacția de Operă-operetă și numită șef de secție la Redacția de muzică ușoară, în 1971; în perioada 1980-1989 a fost redactor-șef și director artistic al Casei de discuri Electrecord (m. 2020)
– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989)
– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris (n. 1881)
– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Darie Dup; Doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești
– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român
– 1974: A murit Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (n. 1893)
– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)
– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896) – 40 de ani
– 2018: A murit traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (n. 1929)
EVENIMENTE EXTERNE
– Varșovia: Vizita oficială a președintelui estonian, Kersti Kaljulaid, în Polonia (4 – 5 mai)
– Washington: Preşedintele SUA Joe Biden a decis, să se impună începând cu această dată, restricţii în cazul persoanelor care vin din India. Cu toate acestea, restricţiile nu se vor aplica studenţilor care vin în Statele Unite pentru cursuri în toamnă
– Paris: Deputaţii votează legea privind clima
– Madrid, Spania: Alegeri anticipate pentru parlamentul din regiune
– Frankfurt, Germania: Lufthansa – adunarea generală anuală a acționarilor
– Manchester, Regatul Unit: Liga Campionilor la fotbal, semifinala manșei a doua: Manchester City (ENG) – Paris SG (FRA)
– Tokyo, Japonia: Gimnastică artistică: eveniment-test înainte de Jocurile Olimpice
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual, în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)
– „Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. NOTĂ: În România „Ziua pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor
– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731)
– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864)
– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941)
– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951)
– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993)
– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993)
– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski, muzician cu o carieră impresionantă întinsă pe aproape șapte decenii, care a fost apropiat de viața muzicală din România; a vizitat pentru prima dată țara noastră în 1953, la vârsta de 22 de ani, cu prilejul unui concurs, a revenit în anul 1961 pentru a concerta în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a II-a și de atunci a devenit un promotor înfocat al creației muzicale românești (m. 2018) – 90 de ani
– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului XX) (m. 2014)
– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz (Campbell)
– 1956: S-a născut interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (m. 2016) – 65 de ani
– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990)
– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886)
– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René De Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917)
