Neacceptarea României în consorţiul european de cercetare cu lasere de mare putere a adus dezamăgire printre cercetătorii de la Laserul de la Măgurele. Spun că s-a pierdut respectul şi reputaţia câştigate cu greu. Este un eşec de etapă, dar nu înseamnă excluderea totală din acest amplu proiect aprobat deocamdată de Comisia Europeana fără facilităţile ştiinţifice de la Măgurele, spune ministrul cercetării, Ciprian Teleman. El a explicat pentru Radio România Actualităţi că situaţia a fost determinată şi de unele dispute, din ultimii ani, dintre managementul proiectului de la Măgurele şi partenerii ştiintifici din alte state europene.
Ciprian Teleman: În ultima etapă a derulării proiectului au început să apară semne de neîncredere între partenerii din proiect, între cele trei entităţi, cea cehă, ungară şi română, şi, de asemenea, între partea română şi furnizorul uneia dintre componentele infrastructurii de la Măgurele, respectiv sursa gama, şi de aici în 2018 a apărut un blocaj. În momentul de faţă dialogul este redeschis. Ţările membre au spus că România va fi invitată să se alăture după înfiintarea consorţiului şi drumul nostru e deschis pentru a ne alătura.
Laserul de la Măgurele a devenit cunoscut după ce a stabilit un record cu cea mai mare putere produsă vreodată pe pământ de oameni. Mentenanţa laserului costă 29 de milioane de lei pe an, aproximativ patru milioane de euro din bugetul Ministerului Cercetării./mnecula/ovidiu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 8 mai
