România are, începând de astăzi, o strategie națională și un plan de acțiune, cu măsuri concrete, finanțări și termene pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării și Discursului Instigator la Ură pentru perioada 2021 – 2023
Guvernul României a adoptat astăzi, în ședința Executivului, prin Hotărâre de Guvern, prima strategie națională și planul de acțiune aferent pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării și Discursului Instigator la Ură, pentru perioada 2021 – 2023.
Mesajul Guvernului este astfel de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.
Decizia de astăzi a Executivului este, totodată, un semnal de solidaritate față de partenerii europeni și internaționali, față de societate, de comunitățile și grupurile vulnerabile. În același timp, adoptarea strategiei este oficializarea ranforsării tuturor instituțiilor relevante pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene.
Această strategie națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură.
Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă.
Aproape 20 de instituții publice, printre care cinci ministere cheie (MAE, MAI, MJ, Med, MC), Ministerul Public, INM, ONG-uri, zeci de înalți funcționari, diplomați, experți au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Un rol de coordonare l-a avut Ministerul Facerilor Externe.
Realizarea și adoptarea acestui document vine ca urmare a unor recomandări de la nivelul UE și a altor organizații internaționale la care România este parte, dar și în urma evoluțiilor de pe plan global. Creșterea exponențială în lume a actelor de violență asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură, incidente violente din Europa sunt motive suplimentare care recomandă un document strategic cu măsuri concrete.
Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin de le bugetul de stat, fonduri UE, fonduri externe nerambursabile, donații.
În Uniunea Europeană, șapte state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte șapte state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură.
În privința României, nu au fost comise până acum acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste.
De asemenea, această strategie și planul de acțiune aferent vor aduce pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.
Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.
Ca urmare a acestei strategii, se va crea un grup de lucru pentru a evalua nivelul de amenințare pe care îl reprezintă aceste fenomene pentru grupurile vulnerabile, dezvoltarea unei metodologii la nivelul Ministerului Afacerilor Interne unitare pentru identificarea și raportarea infracțiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului și radicalizării, anchete sociologice privind percepția acestor fenomene, evaluarea și îmbunătățirea actualelor programe de formare profesională a ofițerilor și agenților de poliție implicați în combaterea acestor fenomene, evaluarea manualelor și disciplinelor actuale relevante din învățământul gimnazial și cel liceal și a programelor de pregătire profesională pentru profesori care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învățământul universitar, înființarea unor programe de masterat și doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și a mijloacelor pentru a preveni și combate aceste fenomene, elaborarea și implementarea unor proiecte pilot pentru cultivarea empatiei și toleranței, evaluarea actualelor programe culturale relevante și inițierea de programe care implică arta, amenajarea și inaugurarea muzeelor, realizarea unor sesiuni de informare și continuarea cooperării cu alte state în cadrul unor organizații internaționale.
Printre alte măsuri concrete ales strategiei: realizarea de sondaje și cercetări sociologie anuale care să determine nivelul percepției asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învățământul gimnazial „Educația socială”, „Istorie”, „Istoria și tradițiile minorităților”, precum și a celor din învățământul liceal „O istorie a comunismului din România”, „Istoria Evreilor. Holocaustul” și elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora; evaluarea conținuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; vizează elaborarea sau multiplicarea de programe educaționale locale și naționale, precum „Să ne cunoaștem eroii”, Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen”, „Sighetu-Marmației – Auschwitz trail”, „Marșul vieții în România”. Toate acestea au, în planul de acțiune aferent strategiei, termene și bugete concrete pentru realizarea lor.
Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor. De asemenea, prin această strategie națională se recomandă universităților din România să integreze în cartele lor „Codul de conduită în universitățile din România pentru prevenția și sancționarea incidentelor antisemite”, dar și realizarea și promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”.
Această strategie va genera un impact semnificativ în rândul elevilor din învățământul preuniversitar, a studenților, profesorilor, asupra angajaților instituțiilor publice și activiștilor din societatea civilă în general.
Informații de Background:
Autoritățile statului român au luat deja până acum, în ultimii ani, o serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri se referă la adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România, introducerea unor programe școlare menite să stimuleze toleranța și să prezinte elevilor români istoria Holocaustului, dezvoltarea unei rețele naționale pentru prevenirea atrocităților, adoptarea unor strategii naționale pentru comunitatea romă, utilizarea unor mecanisme administrative și juridice pentru combaterea discriminării în România, precum și prin implicarea în inițiativele internaționale menite să combată antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, prevenirea și combaterea terorismului.
Instituțiile implicate în elaborarea şi implementarea strategiei sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, beneficiind de sprijin și consiliere din partea Federației Comunităţilor Evreieşti din România, Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, Avocatului Poporului, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de invitaţi permanenţi, precum şi din partea Institutului Naţional al Magistraturii și B’nai B’rith, în calitate de invitaţi.
Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru
RADOR – 13 mai
