Presa internațională se arată preocupată de situația din Orientul Mijlociu. ”Israelul şi mişcarea islamistă Hamas se îndreaptă spre un război la scară largă”, scrie cotidianul La Libre Belgique, care notează că ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avertizat că loviturile israeliene asupra fâşei Gaza ”nu sunt decât începutul” unei campanii a armatei israeliene, care mai are „multe ţinte în vizor” pentru a slăbi mişcarea islamistă înarmată Hamas, care a lansat începând de luni sute de rachete asupra Israelului.
La rândul său, cotidianul israelian HA’ARETZ remarcă faptul că Netanyahu este cel care a implicat Israelul într-un război civil între evrei și palestinieni: ”Timp de patru ani, prin provocări, printr-o presă controlată, printr-o politică brutală și prin legi discriminatorii, Netanyahu i-a oprimat pe cetățenii palestinieni, pregătind terenul unui conflict violent. Un conflict care acum a ieșit la lumină”, avertizează Haaretz.
Publicația turcă CUMHURIYET remarcă faptul că, din punct de vedere politic, atacurile Israelului au coincis cu perioada în care se produce o apropiere rapidă între statele arabe, care se orientează la rândul lor către o îmbunătăţire a relaţiilor cu Iranul, Siria şi Turcia. ”În ultima perioadă, ţările arabe care se declarau împotriva Iranului vor să-şi dezvolte relaţiile cu Teheranul. Ele au început să acţioneze și pentru a-şi normaliza relaţiile cu Damascul. În ultimile săptămâni, Egiptul şi Emiratele Arabe Unite depun eforturi pentru detensionarea relaţiilor cu Turcia. Israelul acționează acum pentru a complica peisajul politic și pentru a tensiona relațiile inter-arabe și inter-musulmane” – este concluzia cotidianului turc asupra conflictului din Gaza.
Din punct de vedere diplomatic, Corriere della Sera observă cum actuala criză din Orientul Mijlociu dezvăluie divizarea lumii occidentale: Biden nu se face auzit, iar Europa este ca și inexistentă. ”Apelul la calm al președintelui american a primit critici atât din partea Israelului, cât și a palestinienilor. Ambele părți îl consideră prea precaut, prea atent la motivele ambelor părți și lipsit de dorința de a se implica în mod decisiv. Europa, pe de altă parte, este și mai evanescentă. Declarația UE către ONU este vagă și nu indică pași concreți. În acest joc complicat, adaugă Corriere della Sera, Benjamin Netanyahu profită de haos pentru a-și consolida poziția șubredă de prim-ministru, după cum profită și liderul palestinian Abu Mazen, bucuros să amâne pentru a unsprezecea oară alegerile din teritoriile palestiniene, care altfel ar fi câștigate de islamiștii Hamas.
Europa se pregătește de marea deschidere din vară, după succesul campaniei de vaccinare.
„Pariul crucial” al Greciei pentru perioada mai – iunie este de a dovedi că este o destinaţie sigură pentru turism – scrie NAFTEMPORIKI, care anunță că țara este pregătită pentru paşaportul verde, care va fi pus în aplicare de la 1 iunie. „Grecia a făcut deja un test de simulare cu ţări precum Suedia, iar săptămâna viitoare va face un test cu Germania pentru aplicaţia pilot ”green pass”, pentru a putea fi pusă în funcțiune de la 1 iunie. Franța, în sfârșit, așteaptă turiștii străini, scrie la rândul său Le Monde, care amintește că, ”forțată de situația sanitară, Franța intră târziu în competiția europeană de a atrage turiști străini, dar încearcă să ajungă din urmă concurenții spanioli sau italieni cu o ofertă diferită. Într-o ipotetică lume post-Covid-19, Franța prezentată turiștilor europeni nu mai este țara Turnului Eiffel, a șampaniei sau a Giocondei, ci un spațiu verde imens mărginit de locuri de înot. „Turism lent” și natură, conchide Le Monde.
În presa internațională nu lipsesc referirile la țara noastră. ”Fondul de redresare al UE riscă să fie întârziat de certurile oficialilor din România”, remarcă publicația economică BLOOMBERG, care explică în continuare: ”Coaliția de guvernare și opoziția din România sunt departe de a fi ajuns la un consens în privința ratificării în parlament, luna aceasta, a Fondului de Redresare, fiind necesară o majoritate de două treimi.
Țara e unul dintre cei șapte membri UE care nu au aprobat încă finanțarea, în timp ce Bruxellesul ar dori ca toate parlamentele naționale să ratifice decizia până în iunie”.
KATHIMERINI, în schimb, consemnează succesul economic al fabricii Ford de la Craiova, remarcând că investiţia totală a companiei americane în instalaţiile de producţie de vârf din România se apropie de 2 miliarde de dolari. „În februarie, Ford s-a angajat ca întreaga sa flotă de vehicule utilitare să fie fără emisii de noxe, prin producerea de modele electrice sau hibrid plug-in, până în 2024” – se arată în paginile publicației elene.
Ruxandra Lambru (Agenția de Presă RADOR)
