Violențele din Israel au reușit să eclipseze temporar pandemia în paginile presei internaționale, care continuă să se preocupe și de problemele cu statul de drept și corupția ale Europei de Est.
Site-ul israelian Ynet News relatează că un baraj de rachete a lovit joi centrul și sudul Israelului, la scurt timp după ce Hamas avertizase că are „și mai mult de oferit” în actuala rundă de lupte. Hamas afirmă că a lansat peste 100 de rachete și i-a îndemnat pe arabii din Cisiordania și Israel să se revolte. „Israelul a masat joi trupe de-a lungul frontierei cu Gaza”, în contextul „celor mai intense ostilități din ultimii ani”, transmite agenția Reuters. „Un val de violențe între evreii israelieni și minoritatea arabă a luat amploare în mai multe orașe, cu atacuri asupra sinagogilor și lupte pe străzi”. Din Franța, săptămânalul Le Nouvel Observateur scrie că „Israelul arăta joi ca o țară plonjată într-un conflict dublu, într-un moment cu ciocniri sângeroase cu islamiștii Hamas și cu revolte în orașele iudeo-arabe”. În Fâșia Gaza ultimul bilanţ indică 67 de morți, inclusiv 17 copii, și aproape 400 de răniți, iar de partea israeliană numărul morților a crescut la șapte. Despre cauzele conflictului comentează publicația braziliană Folha Online: „Anul acesta punctul culminant al lunii sfinte a Ramadanului a coincis cu Ziua Ierusalimului, când evreii sărbătoresc cucerirea orașului în războiul din 1967. Mai mult, Curtea Supremă ar putea restitui unor familii evreieşti proprietăți într-un cartier arab din Ierusalimul de Est”. Problema e legea însăși, care le permite evreilor să recupereze proprietăți deținute înainte de 1948, dar nu extinde același drept și arabilor aflați în aceeași situație. Ziarul turc Sabah crede că e mai degrabă vorba de o „persecuția sistematică” a palestinienilor, la care Israelul recurge „dintotdeauna”, o „strategie de hărțuire” cu „obiectivul de a le înfrânge rezistența”. Sabah acuză totodată presa occidentală că e părtinitoare, favorizându-i pe israelieni, la fel ca și conducătorii arabi din regiune, „marionete ale Vestului”. O teză infirmată cel puțin de postul britanic BBC, care redă opinia mişcării israeliene „Pace Acum”, după care menţinerea coloniilor israeliene în Cisiordania e cauza principală a violenţei: „E foarte îngrijorător şi guvernul nostru, în loc să calmeze situaţia, încearcă să o inflameze. E un memento al faptului că ocupaţia încă există şi că tensiunile mocnesc şi e nevoie doar de un chibrit pentru a aprinde focul”. Cotidianul israelian Haaretz abordează aceeași temă în editorialul său, „Ministerul Instigării Publice”. Arestarea unor evrei suspectați că au împușcat letal un arab în orașul Lod a determinat Ministerul Securității Publice să comunice că „cetățenii înarmați, cu respect față de lege, sporesc puterea autorităților de a neutraliza imediat pericolul”. Astfel ministerul „încurajează cetățenii să se împuște unii pe alții pe străzi”. E „ultimul lucru de care Israelul avea nevoie”, apreciază Haaretz, concluzionând că mai degrabă „are nevoie urgent de o schimbare de conducere”. Aceeași temă o regăsim într-o analiză mai amplă din The Jerusalem Post: „politica premierului Benjamin Netanyahu este să mențină la putere un Hamas slăbit” pentru ca „în ochii publicului să nu existe un partener palestinian pentru pace”. Mahmoud Abbas administrează doar Cisiordania, deci nu reprezintă toți palestinienii, deci n-are rost să se trateze cu el; Hamas controlează Gaza și vrea să distrugă Israelul, deci nu se poate trata cu el – „o strategie perfectă care funcționează de ani”. „Avem nevoie de noi conducători, capabili să fie oameni de stat – și să asculte vorbele lui [Yitzhak] Rabin și [Yasser] Arafat” – pentru a ieși din „ciclul absurd al conflictului”. Cotidianul american The Washington Post sesizează și el o deficiență de conducere: „dintre toți cei trei mari jucători – Hamas, Autoritatea Palestiniană și Israelul – nici unul nu are un conducător dispus să facă fie și cel mai mic sacrificiu pentru pace”. Cât despre rolul SUA, acesta subliniază că la opt luni după ce „Donald Trump își trâmbița cea mai mare (și practic unica) realizare din politica externă, Acordurile Abraham”, acea „lăudăroșenie pare acum și mai ridicolă, căci actualele ciocniri arată limpede că nu există nici «pace», nici un «nou Orient Mijlociu»”. Despre un nou Orient Mijlociu, dar unul „post-american”, scrie ziarul britanic The Telegraph. Administrația Biden „face promisiuni pe care nu le poate îndeplini”: revigorarea unui „proces de pace” inexistent în direcția „soluției celor două state”. Printre „platitudini din epoca Oslo”, SUA dau de înțeles „că nu intenționează să investească prea mult în negocierile israeliano-palestiniene”. E vorba de „nărav instituțional lipsit de convingere și imaginație și de politicianism meschin proiectat pe scena internațională”, care „transmit mesajul că aliații și inamicii se pot comporta după bunul plac”. Și publicația elvețiană Le Temps apreciază că „preşedintele democrat rămâne relativ retras în conflict, în contextul în care regiunea ia foc. Joe Biden a făcut o alegere: să deplaseze cursorul politicii externe americane spre China, strămutând conflictul israeliano-palestinian în plan secund, conştient de slabele şanse pentru un acord de pace”.
Pe plan global, pandemia își continuă marșul, trecând pragul de 160 de milioane de infecții, soldate până acum cu peste 3,32 milioane de decese, relatează din Italia Rai News. SUA rămân cea mai afectată țară în termeni absoluți, urmată de India și Brazilia. În Europa valul al treilea se retrage și numeroase țări sunt în curs de relaxare. „Având ca aliat vaccinarea şi testele, Grecia spune adio de vineri dimineaţă ultimelor restricţii generale impuse în cadrul celei de-a doua carantine naţionale instituite în urmă cu şase luni”, informează publicația elenă To Vima. The Irish Times trece în revistă disponibilitatea europenilor de a se vaccina. Un sondaj relevă că irlandezii vor să se vaccineze în proporție de 86,5%, cea mai ridicată din UE, pe următoarele locuri plasându-se Danemarca, Malta și Portugalia. La polul opus se situează Bulgaria, unde 61% din respondenți nu acceptă vaccinul, urmată de Letonia, Croația și Franța. În Europa de Est România e fruntașă, cu 59% din populație dispusă să se vaccineze. Cu pandemia atenuată în regiunile cu imunizare ridicată, multe publicații se preocupă acum mai mult de efectele ei secundare. Săptămânalul britanic The Economist atrage atenția asupra epidemiei opiaceelor din SUA, semnalând că în anul încheiat în octombrie 2020 în San Francisco au murit de două ori mai mulți oameni de supradoză decât de Covid-19. În total 90.000 de americani au murit de supradoză în aceeași perioadă. De vină e parțial și pandemia, întrucât izolarea impusă de restricții și depresia indusă de recesiunea economică stimulează consumul de droguri. Cotidianul The Guardian de teme de o „bulă a vaccinurilor” în Regatul Unit. Mai exact, faptul că economia începe să duduie după ridicarea carantinei e binevenit, dar în spatele lui se ascund riscuri. „Cel mai mare e contrastul drastic dintre cei intrați în carantină cu slujbe sigure, grădini frumoase și economii dolofane și cei cu contracte temporare, credite, locuințe aglomerate și fără vreo plasă de siguranță. De actuala redresare se va bucura primul grup, iar cei care se zbat deja vor fi lăsați pe dinafară.” Revista americană Foreign Policy vede partea bună a dezastrului sanitar din India. Premierul naționalist Narendra Modi refuză să-și asume orice responsabilitate, fiind pedepsit acum în sondaje. Partidul lui a dat vina ba pe China, ba pe musulmanii din țară, ba pe statele controlate de opoziție, iar ministrul sănătății pretinde că nu există nici o penurie de resurse medicale. Deși extrem de popular până acum, pandemia a „deschis ecluza criticilor” la adresa lui Modi: „scenele apocaliptice care se desfășoară în India nu i-au dezumflat reputația doar în străinătate, ci i-au știrbit-o grav și în țară”.
Populismul continuă să creeze probleme și în Europa de Est. Postul sârb RTS semnalează că Alianța Europeană a Agențiilor de Știri (EANA) îl acuză pe premierul sloven Janez Janša că a oprit finanțarea Agenției slovene de știri STA și că „exercită presiuni” asupra conducerii ei. De mai multe luni STA e în conflict cu guvernul din cauza nealocării fondurilor ce-i revin de la bugetul de stat. Agenția ungară MTI informează că „Executivul de la Budapesta vrea să treacă sub guvernare politică Agenția pentru energie nucleară”. Guvernul vrea „să treacă cu forță, prin decizii iresponsabile, extinderea Centralei de la Paks care «a devenit inacceptabilă»”, acuză opoziția, precizând că premierul vrea să numească „un șef irevocabil” pe nouă ani, iar calificarea de specialitate nu va fi o cerință. Portalul european Politico scrie despre bătălia care se poartă între două instituții anticorupție din Polonia. Biroul Suprem de Audit (NIK) condus de Marian Banaś și-a trimis inspectorii să verifice demnitari ai partidului PiS aflat la putere. Guvernul, la rândul său, a pus agenția anticorupție a poliției (CBA) să-i ia la puricat averea lui Banaś. Fost activist anticomunist și deținut politic, și fost ministru de finanțe înainte de a prelua NIK, Banaś acuză CBA de „metode bolșevice”, întrucât de doi ani vreo 50 de agenți ar fi fost detașați să-i spioneze familia. Cum șeful NIK e inamovibil, conform constituției, PiS pune presiune pe el pentru a demisiona, iar în fața refuzului său „ia în calcul modificarea legislației pentru a-l putea revoca”. Postul public BNR anunță că „Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria condamnă cu fermitate încercarea de desființare a unor organe judiciare”, hotărâtă de parlamentul „deja dizolvat de preşedintele ţării”, considerând-o „o lovitură contra statului de drept”. Procuratura bulgară a reclamat, inclusiv la UE, „presiuni politice fără precedent din partea partidelor reprezentate în parlamentul dizolvat”. Tot legat de Bulgaria, The Economist relatează următoarea poveste: „La o petrecere boss-ul joacă cărți cu amicii. Unul îi arată un video cu ce-a pățit un afacerist care n-a făcut ce voiau ei: a fost abuzat sexual în arest. Un altul a plătit cu 2.500 de euro o escortă pentru a se «ocupa» de boss. Alții îi dau marelui om lingouri de aur drept cadou. Sună a film cu gangsteri. Dar «boss»-ul în cauză e Boiko Borisov, până săptămâna aceasta premierul Bulgariei”. Acuzațiile au fost formulate de omul de afaceri Svetoslav Ilciovski în fața unei comisii parlamentare. Un alt afacerist, Pavel Stoimenov, susține că a „livrat” partidului lui Borisov 1.000 de voturi, dar când a refuzat anumite cereri ale unui ministru i-au fost incendiate mai multe clădiri. „Nu există un singur proiect agricol finanțat cu fonduri UE la care prețurile să nu fie umflate sau la care să nu fi avut loc vreo fraudă”, a declarat Ilciovski. „Acuzațiile au fost trimise procurorului public UE, nu doar parchetului bulgar, care e considerat în general a fi supus influenței politice”, arată The Economist.
Andrei Suba, RADOR
