În Orientul Mijlociu, confruntările violente dintre Israel şi mişcarea islamistă Hamas, exacerbate în ultimele zile, ocupă prima pagină a ziarelor lumii. Intensificarea luptelor provoacă teama că acestea ar putea degenera într-un război civil, notează Libération, iar The Guardian califică situația drept cel mai mare haos de ani de zile. El País vorbeşte despre un „potop de foc”, iar Haaretz relatează despre „cea mai gravă escaladare după 2014”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că operaţiunile Israelului împotriva militanţilor din Gaza vor continua în plină forţă şi că va dura până când se va restabili calmul, citează The Times of Israel. Operațiunea l-ar putea ajuta pe Netanyahu să își atingă un alt obiectiv vital, acela de a rămâne la putere, analizează The Wall Street Journal, după ce, în urmă cu o săptămână, opoziția încerca să obțină formarea unui nou guvern. La ședința de urgență a Consiliului de Securitate, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atenționat cu privire la riscul unei crize de securitate și umanitare care poate scăpa de sub control în regiune, dacă nu va fi impusă urgent o încetare a focului, reține Le Soir. Statele Unite trebuie să se afle în frunte în promovarea cooperării în detrimentul conflictelor, opinează The New York Times. De la Vatican, Papa Francisc a făcut apel la calm, îndemnând la găsirea unei căi a dialogului și a iertării, relatează ANSA.
Al doilea an al pandemiei riscă să fie, în ritmul în care merg lucrurile, mult mai mortal decât primul, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, consemnează Le Nouvel Observateur. Subliniind că multe țări sunt încă afectate de rate imense ale infectărilor, cum ar fi India, Nepal, Sri Lanka sau chiar anumite țări de pe continentul american, OMS a atenționat că pandemia de Covid-19 a ucis deja peste 3,3 milioane oameni, scrie ziarul francez, adăugând că organizația internațională solicită țărilor să renunțe la vaccinarea împotriva Covid a copiilor și adolescenților și să doneze acele dozele sistemului Covax, pentru a le redistribui către țările defavorizate. Franța a făcut astfel posibilă distribuirea a 500.000 de doze de AstraZeneca prin Covax, la fel ca Suedia și Elveția, care ar putea autoriza în curând donarea unui milion de doze din acest vaccin, notează Le Nouvel Observateur. Campania de vaccinare din statele europene a schimbat, în sfârșit, ritmul și mai multe țări experimentează deja o revenire parțială la normalitate, constată Euronews, iar EUObserver menționează că vaccinarea stimulează mai bine decât se estimase redresarea economică a UE. Totuși, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a avertizat că, în pofida acestei situații favorabile, riscul agravării sărăciei, a excluziunii socile și a inegalității este unul foarte real, citează EUObserver.
O temă de interes pe agenda externă a Uniunii Europene sunt Balcanii de Vest. De la Atena, ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a participat, împreună cu reprezentantul special al UE, Miroslav Lajčák, la teleconferința organizată de Grecia și România cu privire la perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, la care au luat parte miniștrii de externe ai statelor membre ale UE și omologii lor din Albania și Macedonia de Nord, informează ziarul grec Proto Thema. Nu este puţin lucru pentru unele dintre cele mai sărace și mai chinuite țări din Europa să se alăture unei familii bogate precum UE – care, printre altele, le-ar putea oferi atât stabilitate politică, cât și resurse valoroase, crede To Vima. Îndepărtarea perspectivei de integrare a țărilor din regiune în Europa unită provoacă frustrări în societate şi în clasa politică, în timp ce deschide calea pentru Moscova și Beijing, atenționează To Vima. Țări precum Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia sunt din ce în ce mai dependente de China, care le acordă cu generozitate împrumuturi pentru infrastructură, scrie Frankfurter Rundschau, într-un articol intitulat „China îşi întinde mâna asupra Balcanilor de Vest”. Partea negativă a acestor investiții este că țările din regiune se afundă în datorii, sporind astfel dependența lor de Beijing, explică ziarul german, opinând că, dacă UE şi-ar spori investițiile în infrastructura din Balcanii de Vest, acest fapt ar putea pună frână proiectelor chineze.
Cristina Zaharia
