Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz a fost înştiinţat miercurea trecută că procurorii anticorupţie îl anchetează în legătură cu acuzaţia de mărturie mincinoasă comisă de trei ori în faţa unei comisii de anchetă parlamentară. Este vorba despre un organ al legislativului austriac, creat în vara anului trecut, pentru a elucida aşa numitul scandal Ibiza-gate. După cum este cunoscut, Heinz-Christian Strache fostul vicecancelar şi preşedinte al Partidului Libertăţii (FPÖ), a fost filmat la Ibiza în timpul unei întâlniri cu o femeie, despre care credea că este fiica unei oligarh rus şi i-a explicat acesteia cum funcţionează corupţia în instituţiile statului austriac, declarând că ar fi dispus să sprijine realizarea intereselor economice ruseşti, în schimbul controlului cotidianului austriac cu cel mai mare tiraj.
Comisia parlamentară respectivă a dorit să afle dacă guvernul de coaliţie care a fost la putere în perioada anilor 2017 – 2019 a fost sau nu coruptibil. Comisia de anchetă este formată din 13 membri şi este condusă de doi deputaţi ai opoziţiei, respectiv unul din partea Partidului Social Democrat (SPÖ) şi unul din partea formaţiunii politice de orientare liberală NEOS. Cei doi copreşedinţi sunt cunoscuţi drept persoane intransigente, care au curajul să pună întrebări incomode chiar şi politicienilor de rang înalt. Astfel a fost audiat şi cancelarul Kurz, care – potrivit presei austriece – a răspuns la întrebări „ca un străin politicos”. A fost audiat şi fostul ministru de finanţe, care a răspuns de 87 de ori că „nu îmi amintesc”. Această atitudine i-a contrariat pe membrii comisiei. Poziţia comisiei s-a consolidat începând cu anul 2020, când Verzii au intrat în guvernul de coaliţie. Acest partid face tot posibilul ca justiţia să funcţioneze. Este de menţionat că Ministerul Justiţiei este condus de Alma Zadic, membră a partidului Verzii. În subordinea ministerului funcţionează şi parchetul anticorupţie, care pentru o lungă perioadă de timp nu a jucat un rol semnificativ, însă sub noua conducere a instituţiei, importanţa acestuia a crescut. Procurorii au folosit în cadrul cercetării şi constatările comisiei de anchetă.
Procurorii au percheziţionat inițial locuinţa lui Strache şi au reţinut telefonul mobil al politicianului, unde au găsit multe informaţii utile. Această metodă a fost folosită şi faţă de alţi învinuiţi ai cazului de corupţie. Cazul preşedintelui autorităţii pentru administrarea activelor statului austriac (ÖBAG), Thomas Schmid a creat un adevărat scandal. Acesta a aflat din timp că telefonul lui va fi reţinut şi a şters toate convorbirile, însă specialiştii informaticieni au reuşit să recupereze mesajele chat. Din aceste informaţii a reieşit că Schmid a făcut tot posibilul pentru a ajunge la conducerea ÖBAG (înainte a fost secretarul general al Ministerului Finanţelor) şi în acest scop a discutat de mai multe ori cu Kurz. Cancelarul a vorbit în faţa comisiei doar puţin şi evaziv despre relaţia lui cu Schmid, însă din mesaje rezulta că era foarte implicat pentru colegul său de partid (Schmid este membru în Partidul Popular Austriac – ÖVP), la un moment dat i-a scris: „primiţi tot ce doriţi”. Având în vedere diferenţa izbitoare dintre declaraţia lui Kurz în faţa comisiei de anchetă şi mesajele sale găsite pe telefonul lui Schmid, probabil că nu le va fi greu procurorilor să dovedească faptul că şeful guvernului nu le-a spus adevărul deputaţilor.
Sebastian Kurz a declarat că aşteaptă să fie trimis în judecată, însă crede că va fi achitat. Chiar dacă va primi o condamnare simbolică, nici atunci nu va renunţa la poziţia sa din guvern. Ori rămâne cancelar, ori demisionează şi convoacă alegeri anticipate, pe care le va câştiga, aşa cum a mai făcut odată în anul 2019, după scandalul Strache. Optimismul lui Kurz este motivat. În ciuda dovezilor apărute în presă, susţinerea politică al lui Kurz pare solidă. Liderii ÖVP, printre care şase premieri ai landurilor, l-au asigurat pe cancelar de încrederea lor. Preşedintele parlamentului, creştin-democratul Wolfgang Swoboda a propus – fără succes – ca martorii care apar în faţa comisiei parlamentare să nu aibă obligaţia să spună adevărul. În schimb antecesorul lui Kurz în fruntea partidului, Reinhold Mitterleher a declarat pentru Süddeutsche Zeitung că „turcoazii tineri” (mai demult culoarea ÖVP era cea turcoaz) nu au mai respectat legile nici în perioada când el conducea partidul. Acesta a fost de părere că procuratura anticorupţie – care în opinia lui Kurz şi-a depăşit competenţele – îşi face doar datoria şi nu este în slujba Opoziţiei.
Atitudinea Verzilor este ambiguă. Pe de o parte vicecancelarul Werner Kogler, preşedintele partidului a declarat pentru Der Standard că de când ei sunt la conducerea ministerului, justiţia poate să lucreze fără nicio influenţă politică, însă a evitat să răspundă la întrebarea dacă Kurz a minţit sau nu. Potrivit opiniei analiştilor, Verzii nu sunt interesaţi de căderea guvernului, pentru că ar fi foarte greu să mai găsească o configuraţie politică în care să ajungă la guvernare.
Székely Ervin
RADOR – 18 mai
