Ridicarea sancțiunilor americane la adresa Rusiei, conflictul din Israel și criza migratorie din Mediterana sunt principalele subiecte care țin capul de afiș al presei internaționale
La Libre Belgique acordă spații largi primei întâlniri a miniștrilor de externe american și rus de după alegerea lui Joe Biden, care a avut loc miercuri în Islanda, și în ale căror declarații ”se reflectă imaginea prăpastiei care separă cele două ţări rivale”. ”În ciuda numeroaselor divergenţe, viziunea noastră este că, dacă liderii din Rusia și Statele Unite pot lucra în cooperare în fața provocărilor comune, lumea va fi un loc mai sigur”, a spus Antony Blinken la Rejkjavik. Publicația belgiană remarcă faptul că declarațiile care au precedat întrevederea nu sugerează „dezescaladarea” pe care Washingtonul și Moscova afirmă că o doresc, într-un moment în care relațiile lor sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. ”Înainte de întâlnirea din Islanda, prilejuită de Consiliul Arcticii, Washingtonul a făcut un gest susceptibil de a atenua tensiunile”, citim în publicația spaniolă ABC. ”SUA ridică sancțiunile împotriva Rusiei la prima întâlnire dintre Blinken și Lavrov. Administrația Biden a decis să nu impună sancțiuni unei companii care conduce un proiect de transport de gaze între Rusia și Germania și căruia SUA i se opune. Un semnal că președintele american nu vrea să supere un aliat – Germania – și că dorește să facă indirect o favoare Moscovei”.
RIA NOVOSTI reține că întâlnirea șefilor diplomațiilor rusă și americană a avut în centru desfăşurarea trupelor SUA în Polonia, față de care partea rusă are unele obiecții. ”Observăm o astfel de prezență permanentă prin rotație şi în alte părți ale Europei” – a obiectat Serghei Lavrov, referindu-se la Norvegia și la țările baltice. ”Pe lângă problemele legate de escaladarea tensiunilor militare și politice ca urmare a desfășurării trupelor străine în Norvegia, statele baltice au în plus şi probleme ce ţin de angajamentele asumate în cadrul Consiliului Rusia-NATO din 1997, potrivit cărora pe teritoriile noilor membri NATO nu se vor desfășura contingente NATO și armament NATO în regim permanent „.
Cotidianul turc AKŞAM reține că cei doi înalți oficiali au transmis mesaje pozitive. Șeful diplomației ruse a menţionat că, în probleme în care interesele Moscovei şi Washingtonului se împletesc, este necesară cooperarea, la fel ca şi în problemele de stabilitate strategică. Lavrov a punctat însă că „avem puncte de vedere divergente în evaluarea situaţiei internaţionale. Şi, de asemenea, există deosebiri esenţiale în abordările noastre ce vizează normalizarea relaţiilor”. La rândul său, Blinken a declarat că ”depunem eforturi pentru o relaţie predictibilă, stabilă. Ne gândim că acest lucru va fi benefic atât pentru poporul nostru, cât şi pentru poporul rus şi pentru întreaga lume”, se arată în analiza publicată de AKȘAM.
Sub titlul ”Speranţa armistiţiului”, o altă publicație turcă, TÜRKIYE, notează că Egiptul a lansat un apel către Hamas şi Israel pentru încetarea focului în Fâşia Gaza, în contextul în care a avut loc o a patra reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite privind confruntările dintre Israel şi Palestina, la care nu s-a ajuns la nicio soluție. ”Premierul israelian pune pariuri riscante și joacă la câștig, dar izolează țara și își pierde influența în negocierile americane cu Iranul”, crede editorialistul de la O Globo, reamintind că Israelul se confruntă cu cel mai mai amplu conflict dintre evrei și palestinieni din ultimii 20 de ani. ”În ultimele zile, primul-ministru Benjamin Netanyahu a făcut o alegere riscantă: a escaladat conflictul chiar cu riscul unui război civil. A jucat la câștig, deoarece se teme că își poate pierde poziția politică, oricum fragilizată”, conchide publicația braziliană.
Riscurile unei astfel de opțiuni? ”În Statele Unite, imaginea Israelului se erodează în rândurile Partidului Democrat” – aflăm din Le Monde. ”După ce a acordat inițial credit acțiunilor israeliene, președintele Statelor Unite a schimbat tonul, miercuri 19 mai, când i-a pus în vedere premierului Netanyahu că se așteaptă la o dezescaladare a conflictului în vederea ajungerii la un armistițiu”.
În timp ce imaginile emoționante cu bebelușul salvat din Mediterana în apropierea coastelor Spaniei au făcut înconjurul lumii, tensiunile din interiorul UE referitoare la criza migranților continuă. ”Italiei nu îi place noul Pact al UE”, titrează IL FATTO QUOTIDIANO, care explică în continuare: ”Noua propunere a Comisiei UE de a depăși Acordurile de la Dublin este doar un mod mai puțin impertinent de a delega gestionarea fluxurilor către țările de frontieră. Acestea cer mai multă „solidaritate europeană”, o solidaritate care, în ciuda promisiunilor, nu au găsit-o în noul Pact privind migrația, propus și anunţat de echipa condusă de Ursula von der Leyen, conchide publicația italiană.
(Agenția de Presă RADOR)/rlambru/dsirbu
RADOR, 20 mai 2021
