Date alarmante au fost publicate de institutul german de sondare a opiniei publice INSA cu doar o săptămână înaintea alegerilor parlamentare regionale din landul Saxonia-Anhalt. Astfel, partidul populist de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a preluat conducerea şi ar obține 26% din voturi. Cu acest rezultat AfD ar avea cu un procent mai mult din sufragii decât Uniunea Creştin Democrată (CDU), care în mod tradiţional domină această regiune. Landul Saxonia-Anhalt înainte de anul 1990 a aparţinut fostei Republici Democrate Germane (RDG).
Rezultatul sondajului constituie o mare surpriză pentru că de la alegerile regionale din anul 2016 în acest land AfD nu a reuşit niciodată să depăşească Uniunea Creştin Democrată. Rezultatul cel mai slab al CDU a fost măsurat în martie, anul trecut, când cele două partide erau la egalitate 25-25 la sută fiecare. După acest moment însă CDU s-a consolidat şi în iunie şi iulie avea un avans de 14, respectiv 15 procente faţă de AfD. Desigur în Germania este binecunoscut faptul că AfD este mai popular în landurile din fostul RDG, dar o eventuală victorie a partidului extremist ar avea un efect asupra politicii naţionale. În urma unui succes în Saxonia-Anhalt, AfD – care acum stagnează undeva la 10-12 la sută – ar putea să crească până la alegerile generale care vor avea loc în septembrie.
Sondajul INSA arată că pe plan naţional s-a oprit scăderea popularităţii alianţei CDU/CSU şi în prezent deja conduce cu 4% înaintea Verzilor. Potrivit analiştilor acest fenomen a fost cauzat mai mult de lipsa de experienţă a candidatului verzilor la funcţia de cancelar, Annalena Baerbock, decât creşterii popularităţii lui Armin Laschet, candidatul CDU. După cum am scris, Laschet a fost ales în aprilie să candideze pentru a fi urmaşul lui Angela Merkel, însă decizia a fost criticată chiar şi în interiorul CDU, având în vedere că preşedintele CSU, Markus Söder este un politician mai carismatic şi mai popular decât Laschet, însă provine de la un partid regional, care în afară de Bavaria nu este influent.
Entuziasmul iniţial pentru Baerbock a scăzut şi mulţi fac comparaţia cu situaţia de dinaintea alegerilor din anul 2017. Atunci Partidul Social Democrat (SPD), în 19 martie l-a ales pe Martin Schulz în funcția de preşedinte al partidului şi candidat pentru funcţia de cancelar, iar SPD a prins aripi, însă din vară popularitatea SPD a scăzut continuu şi la alegerile din septembrie social democraţii au primit doar 20,5%. Una dintre greşelile lui Baerbock a fost că într-o intervenţie parlamentară a afirmat că introducerea economiei sociale de piaţă a fost meritul SPD, deşi în perioada anilor 1963 – 1966 când a început procesul, guvernul federal a fost condus de creştin-democratul Ludwig Erhard. O greşeală şi mai mare a fost faptul că Baerbock încă nu a depus raportul pentru parlamentul federal referitor la cheltuirea sumei de 25.000 de euro primită de la Verzii. Este adevărat că s-a întâmplat ca și reprezentanţii altor partide să depună mai târziu astfel de rapoarte, însă de data aceasta neglijenţa a fost comisă de un politician, care vrea să devină cancelarul Germaniei şi al cărui partid pune un accent mare pe transparenţă şi curăţirea vieţii publice. Din cauza acestor lucruri mai multe sondaje arată că Laschet este văzut ca un candidat mai potrivit decât Baerbock, însă şi acest lucru este relativ, pentru că în realitate niciunul din ei nu este popular.
Această criză de încredere însă – aşa cum arată şi sondajul efectuat înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt – poate să fie periculoasă pentru că deschide drumul înaintea AfD. În ceea ce priveşte linia politică reprezentată de acest partid, este grăitor faptul că grupul parlamentar i-a ales ca lideri pe Timo Chruppala şi Alice Weidel, amândoi fiind consideraţi de presa germană drept politicieni extremişti, rasişti şi xenofobi.
Dacă duminica viitoare AfD ar câştiga alegerile din Saxonia-Anhalt, atunci mulţi și-ar pune întrebarea: nu cumva ar fi mai bine ca alianţa CDU/CSU să îl schimbe pe Laschet cu Markus Söder, ca partidele de centru dreapta să evite un eşec răsunător? O asemenea soluţie are şanse minime, dar situaţia arată foarte clar ce gol rămâne după plecarea Angelei Merkel.
Székely Ervin, RADOR
