„Parchetul anti-fraudă al Uniunii Europene şi-a început activitatea, după ani de întârziere”, titrează Times of Malta, în timp ce La Libre Belgique vorbeşte despre o „lansare istorică” şi o citează pe şefa noii instituţii destinate luptei împotriva fraudelor şi a corupţiei cu fonduri europene, Laura Codruţa Kovesi, care a declarat că „succesul nostru este o chestiune de credibilitate pentru Uniunea noastră”. Potrivit cotidianului belgian, fosta șefă a parchetului anticorupție din România a amintit la o conferință de presă susţinută la Luxemburg că înființarea noii instituţii a necesitat „mai mult de două decenii de discuții” și „negocieri politice dificile”. De altfel, şi acum există cinci state membre care nu au aderat la Parchetul European. Ungaria şi Polonia au refuzat să se alăture noii instituţii, Danemarca şi Irlanda au derogări în materie de justiţie, iar Suedia a anunţat că intenţionează să adere anul viitor, detaliază Euronews. Magyar Nemzet scrie despre disputele generate de statele reticente şi notează că Věra Jourová, comisarul european pentru valori şi transparenţă, nu a fost la fel de indulgentă cu aceste state, considerând că, mai ales în privinţa Ungariei şi Poloniei, există o legătură între neaderarea la EPPO şi îngrijorările Comisiei Europene cu privire la funcţionarea statului de drept în aceste ţări. Magyar Nemzet remarcă şi că noua şefa a Parchetului European a intrat în conflict cu Slovenia, al cărei premier Janez Janša a respins procurorii desemnaţi de legislativul sloven pentru a lucra în noua structură europeană pe motiv că sunt nepotriviţi. Potrivit Magyar Nemzet, Kovesi a catalogat Slovenia drept „un caz îngrijorător” şi a susţinut că Parchetul European nu a fost înfiinţat pentru ca unii să ascundă în sertare problemele din Slovenia. Premierul sloven i-a răspuns printr-o postare pe twitter, în care a cerut şefei noii instituţii să renunţe la jocurile politice sugerate de liberali şi de cei de stânga, mai scrie cotidianul maghiar.
Începerea activităţii Parchetului European este un nou prilej pentru presa europeană de a face un portret Laurei Codruţei Kovesi. „Aceasta este femeia de care ar trebui să tremure cei care comit fraude în Europa” titrează Der Spiegel, în timp ce sub titlul „Kövesi, un procuror experimentat din România, pentru lupta împotriva corupției în UE”, agenţia spaniolă EFE notează: „Kövesi este considerată de mulți din țara sa un simbol al luptei împotriva corupției politice, în ciuda faptului că metodele folosite în cruciada sa împotriva abuzului de putere și a fraudei i-au adus, de asemenea, critici dure”.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, La Repubblica preia un apel semnat de şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, de directorul Organizaţiei Mondiale a Săntăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, de preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, şi de directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Ngozi Okonjo-Iweala, care atrag atenţia asupra distribuţiei inegale a vaccinurilor între ţările bogate şi cele sărace, o situaţie care „nu numai că lasă milioane de oameni neajutorați în fața virusului, dar favorizează și apariția unor variante extrem de periculoase care se pot răspândi pe restul globului”. „Este foarte clar că nu va exista o redresare economică generalizată fără rezolvarea crizei de sănătate”, însă „pentru a ieși din pandemie trebuie să vaccinăm întreaga lume”, subliniază oficialii internaţionali, citaţi de La Repubblica. În acest timp, pandemia continuă să facă ravagii în America Latină, iar Peru a ajuns pe primul loc în lume ca număr de decese la un milion de locuitori, potrivit agenţiei italiene ANSA.
În schimb, „Europa se deschide”, observă revista Forbes, adăugând că situaţia nu a mai fost de mult timp atât de promiţătoare pentru industria călătoriilor în condiţiile în care activitatea turistică este în creştere în concordanţă cu creşterea ratei de vaccinare anticovid şi a nivelurilor de încredere în rândul cetăţenilor. Marţi, 1 iunie, certificatul digital al UE pentru facilitarea călătoriilor a marcat un nou moment important, prin punerea în funcţiune a sistemului tehnic ce va permite emiterea şi verificarea acestor certificate, notează Euractiv. Grecia alături de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Croația și Polonia s-au conectat deja la portalul european pentru a emite primele certificate COVID din UE, anunţă Efimerida ton Syntakton. Cotidianul grec aminteşte că sistemul care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie la nivelul întregii Uniuni Europene permite verificarea situaţiei legate de COVID a călătorilor într-o manieră sigură și prietenoasă faţă confidențialitatea datelor. „Cetățenii UE așteaptă cu nerăbdare să călătorească din nou și vor să o facă în siguranță. Deținerea unui certificat UE este un pas crucial înainte”, a subliniat şi comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, citată de Efimerida ton Syntakton. O altă publicaţie greacă, Naftemporiki anunţă sosirea primelor zboruri din România în insula Skiathos. „Piața turistică românească prezintă o tendință în creștere și un interes puternic pentru Skiathos, după cum se vede şi din programul de zboruri din acest an, care prevede efectuarea, începând cu 12 iunie, a patru curse pe săptămână, de pe aeroporturile celor mai mari patru orașe din România: Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi către insula Skiathos”, detaliază Naftemporiki, notând şi că primii turişti români au fost întâmpinaţi de însuşi primarul insulei. Turiştii români, alături de cei polonezi, sunt printre primii aşteptaţi şi în Bulgaria, unde cea mai mare staţiune de pe litoral, Sunny Beach, a dat de la 1 iunie startul sezonului estival, cu 20% dintre hoteluri deschise, după cum transmite postul public de radio BNR. (Carolina Ciulu)