Aflată într-o oarecare scădere, pandemia noului coronavirus este umbrită întrucâtva de o serie de evenimente politice, pe care presa internațională nu uită să le consemneze.
În prim-plan s-ar afla Israelul, unde actualul premier, Benjamin Netanyahu riscă să fie detronat după 12 ani la putere. Premierul Benjamin Netanyahu a cerut “tuturor membrilor din Knesset (parlamentul israelian) aleși prin voturile Dreptei” să se opună noii coaliții anunțate, miercuri, de Yair Lapid și Naftali Bennett”, informează cotidianul israelian Ha’aretz. Un alt ziar israelian, Yedioth Ahronoth opinează că “nici o atare coaliție nu este sigură”. Potrivit aceluiași ziar,”în lipsa lui Nir Orbach, un parlamentar din partea partidului Yamina, cele opt facțiuni care ar putea forma un fragil guvern de coaliție, ar avea numai 60 din cele 120 de fotolii ale Knessetului or, ar fi necesar încă un fotoliu”. Un alt ziar israelian, The Jerusalem Post, afirmă că premierul Netanyahu a fost cât se poate de clar, declarând pe Twitter că ”toți parlamentarii aleși prin voturile Dreptei trebuie să se opună acestui periculos guvern de stânga”. Oricum, după cum estimează cotidianul american The New York Times, “premierul Netanyahu a dat de înțeles, joi, că nu va pleca fără luptă”.
În Europa, probleme sunt de tot felul. De exemplu, “Curtea Europeană de Justiție a respins protestul Ungariei cu privire la un verdict din 2018, care deschidea împotriva guvernului de la Budapesta proceduri legate de subminarea democrației”. În cotidianul budapestan Magyar Nemzet, un europarlamentar din partea Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, tună și fulgeră: “Avem încă impresia că instanța europeană se pronunță în urma unor presiuni de ordin politic asupra unor probleme care sunt importante doar pentru Bruxelles. Este vorba despre o farsă politică”, spune el.
Polonia, o ‘colegă’ de front a Ungariei, se confruntă cu o criză politică, după cum reiese din relatările cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. “Migrația deputaților de la un grup parlamentar la altul a crescut, cineva amenință pe altcineva cu sancțiuni, iar alții merg pe cont propriu. Există o stare de confuzie, care poate fi rezumată prin fraza ‘orice se poate întâmpla’.
Germania este în căutarea unui nou cancelar, care va trebui să o înlocuiască pe Angela Merkel. “Armin Laschet, eventualul succesor al Angelei Merkel, are nevoie disperată de sprijinul creștin-democraților ca să câștige niște alegeri locale care vor avea loc duminică și ale căror rezultate ar dovedi dacă el este candidatul nimerit să conducă guvernul în urma alegerilor federale din septembrie”, notează cotidianul german Suddeutsche Zeitung. Același ziar are însă îndoieli și se întreabă: “E de dreapta? E un radical de dreapta sau un extremist de dreapta?” Publicația germană Die Welt afirmă că “Laschet este pus pe fapte mari: el dorește să dezvăluie veniturile suplimentare ale politicienilor ‘până la ultimul cent’”.
Și tot în Europa, ziarul francez Le Monde evocă o serie de dubii legate de Spațiul Schengen. “Comisia Europeană dorește să întărească controlul în exteriorul frontierelor ca să păstreze libera circulație în interior”, notează cotidianul francez, după care, citându-l pe vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, același ziar se întreabă: ‘Să fi murit oare simbolul stilului nostru de viață, această bijuterie europeană?”.
În sfârșit, o veste cu un oarecare parfum nostalgic vine tot din Germania. “Premierul unui land est-german sărbătorește Ziua Rusiei”, informează cotidianul britanic The Times. “Organizată la Schwerin, un oraș medieval est-german, evenimentul a fost sponsorizat cu 10000 de euro veniți din partea programului legat de controversata conductă petrolieră Nord Stream 2”. Același The Times menționează că “inițiatoarea proiectului este Manuela Schwesig, premierul de centru-stânga al landului Mecklenburg-Vest Pomerania, mai demult poreclită drept ‘tovarășa cea mai de nădejde a lui Putin’”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
