RADOR, 7 iunie – Lăsând la o parte veștile rele sau bune legate de pandemia Covid-19, presa internațională relevă însă și alte evenimente, cu posibile consecințe într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
“După retragerea Statelor Unite, Putin iese și el din Tratatul Cer Deschis”, titrează cotidianul rusesc independent Moscow Times. Ca de obicei, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, i-a revenit sarcina de a clarifica lucrurile într-un fel. Citat de publicația Rossiiskaia Gazeta, Peskov declară: “Nu știu, ce ar fi de agravat? Nu e nimic de agravat. Situația nu este tensionată”. Cotidianul moscovit Izvestia informează că un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA declarase anterior că „Washingtonul nu intenționeză să revină în tratat, deoarece Moscova nu a luat nicio măsură pentru a se conforma acordului convenit”. Un ziar belgian, L’Echo, oferă și o altă explicație: „Refuzând să mai rămână în Acordul Cer Deschis în absența Statelor Unite, Rusia a decis să adopte o poziție similară, temându-se că unele state europene din NATO sau Canada, rămase în acord, ar putea să transmită Washingtonului niște informații legate de Rusia”.
În Europa, protestele, legate de o eventuală înființare a unei universități chineze la Budapesta, par să fi avut un efect. Un ziar din Hong Kong, South China Morning Star, informează că, „potrivit unor declarații ale guvernului condus de premierul Viktor Orban, s-ar putea ca, în anul 2023, deciizia să fie supusă unui referendum”. „Nu dorim să facem un bine împotriva voinței oamenilor, inclusiv împotiva voinței budapestanilor”, ar fi declarat cam ambiguu Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, într-un interviu acordat săptămânalului ungar Mandiner. „De aceea, vom fi de acord ca, de îndată ce condițiile investiției vor fi cunoscute, alegătorii budapestani să decidă prin vot dacă vor să se înființeze Universitatea Fudan”, a spus el. Citând un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, ziarul budapestan Magyar Hirlap a subliniat însă că „înființarea Universitții Fudan, cu sediul central în Shanghai, este în interesul ambelor părți și în conformitate cu tendințele actuale”. „În loc să politizeze și să condamne niște schimburi normale între oameni, părțile interesate vor avea o abordare obiectivă, rezonabilă și pe criterii științifice”, ar fi spus oficialul chinez, citat de Magyar Hirlap.
În sfârșit, deși desfășurate la nivel local, recentele alegeri din landul german Saxonia-Anhalt au trezit și ele atenția ziarelor străine, dată fiind o posibilă victorie a unui partid de extremă-dreaptă. Dar, se pare că lumea a putut răsufla ușurată, iar titlurile unor articole vorbesc de la sine: „Germanii conservatori cîștigă ultimul scrutin local de dinaintea alegerilor federale vizând desemnarea unui nou cancelar”, notează cotidianul american The New York Times. „Uniunea Creștin-Democrată a Angelei Merkel învinge extrema dreaptă în urma unor alegeri cruciale”, scrie și ziarul britanic The Guardian. Cât despre marele perdant, Alternativa pentru Germania (AfD), ziarul german Frankfurter Allgemeine titrează: „Dispariția AfD ar fi de dorit”. Iar cotidianul Suddeutsche Zeitung scrie că „a existat un adevărat bastion anti-AfD, dar și puțină autocritică”. Același ziar mai vehiculează însă și o idee interesantă: „Deși CDU consideră că rezultatul alegerilor e un cîștig în sine, Verzii sunt de altă părere. Partidele de stânga condamnă concentrarea atenției asupra unui duel anume”. Cotidianul francez Le Figaro consideră că, „din aceste alegeri, Uniunea Creștin-Democrată a lui Merkel a ieșit revigorată”. Și tot din Franța, ziarul Le Monde titrează: „În Germania, a avut loc marele șpagat al lui Armin Laschet, candidatul CDU, pentru a-i învinge pe Verzi și extrema-dreaptă”. În opinia aceluiași Le Monde, „candidatul CDU pentru funcția de cancelar se bucură de puțină popularitate, astfel încât acest partid conservator trebuie să aibă totuși grijă să nu-i scadă și mai mult popularitatea”. Apoi, ziarul italian La Stampa îl citează pe guvernatorul landului Saxonia-Anhalt, „care recunoaște că nu va fi ușor să se formeze o administrație locală fără un dialog cu AfD, cea de-a doua forță în parlamentul regional”. Și totuși, potrivit ziarului spaniol El Pais, același politician a ținut să sublinieze că „nu va exista nicio colaborare, de niciun fel, cu extrema dreaptă, pentru că landul nu poate fi guvernat decât de niște partide democratice”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
