„De la Planul Marshall încoace nu a existat un proiect de o asemenea amploare” – a declarat marţi la şedinţa Parlamentului European Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene vorbind despre Planul de Reconstrucţie şi Rezilienţă (PRR) al Uniunii Europene. Deputaţii europeni au adoptat o moţiune cu privire la planurile naţionale de reconstrucţie şi rezilienţă depuse până acum.
Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană au salutat adoptarea unui pachet financiar consistent, însă în Parlamentul European PRR are mai mulţi critici. Mai mulţi deputaţi au fost de părere că ar trebui controlat mai eficient încotro se îndreaptă banii contribuabililor europeni.
„Dacă ne uităm retrospectiv, criza COVID durează de peste un an, iar reacţia rapidă a instituţiilor europene este fără precedent” – a spus în cadrul dezbaterii Ana Paula Zacarias, secretar de stat la Ministerul pentru Afaceri Europene din Portugalia. „A fost creată PRR pentru care până acum și-au depus proiectele 26 de ţări, aceste planuri trebuie să corespundă unor cerinţe serioase.” Oficialul a adăugat că statele membre au finalizat recent PRR, care are mai multe mii de pagini. Acum Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru evaluarea proiectelor naţionale. „Este nevoie de calitate, şi transparenţă. Comisia Europeană va face eforturi ca aceste proiecte să fie aprobate cât mai repede şi primele tranşe de bani să ajungă la cetăţeni încă în cursul acestei veri” – a spus oficialul. După Zacarias a luat cuvântul Ursula von der Leyen, care a apreciat faptul că în termen record a fost creat fondul pentru PRR. „De la Planul Marshall încoace nu a existat un proiect de asemenea amploare. Digitalizăm economia, înverzim Europa şi facem piaţa muncii mai competitivă. Contează un singur scop, şi anume să abordăm lupta cu această criză împreună, ca Uniunea Europeană” – a declarat ea.
Reprezentanţii Partidului Popular European (PPE) au fost de acord cu proiectele unionale. În numele acestui grup parlamentar a luat cuvântul şi Siegfied Mureşan, cel care a subliniat că „oamenii trebuie să ştie unde merg fondurile europene” şi în primul rând trebuie ajutaţi cei care au fost afectaţi cel mai mult de pandemie. „Cu acest pachet financiar se deschid posibilităţi uriaşe în faţa UE, dar proiectul ascunde şi un risc mare. Cel mai mare risc ar fi dacă Uniunea Europeană nu ar fi capabilă să realizeze repede proiectul” – a spus Iratxe García Pérez din partea social democraţilor. Colegul său de partid, Victor Negescu din România a adăugat că întrucât cetăţenii au investit încrederea lor în acest proiect, şi UE trebuie să folosească ţintit aceste resurse şi să evite jocurile politice interne din statele membre. „Sunt mai multe ţări care nu doresc să profite de aceste proiecte şi în multe ţări planurile naţionale sunt incomplete, mai ales în Spania” – a spus Luis Garicano, reprezentantul grupului Renew Europe. „În moţiunea de azi solicităm să existe o mai mare transparenţă şi să fie reforme. Sperăm că aceasta nu este o posibilitate pierdută pentru Europa” – spunea Linea Søgaard-Lidell, deputatul liberal din Danemarca. Ea a adăugat că prima dată vor fi cheltuiţi banii şi doar după aceea urmează returnarea sumelor, ceea ce înseamnă că generaţiile viitoare vor plăti preţul pandemiei de coronavirus, ca de altfel şi al crizei climatice şi sociale.
„Unele state membre vor să-și realizeze doar proprile scopuri şi nu doresc reforme mai ample, deşi fiecare guvern european ar trebui să fie preocupat ca fondurile să nu fie folosite doar pentru hobby-urile premierilor lor” – a spus reprezentantul Verzilor, Damian Boeselager, făcând o trimitere evidentă la Ungaria, unde din fonduri europene s-au construit zeci de stadioane inutile, doar pentru că prim-ministrul Orbán Viktor este pasionat de fotbal (în tinereţe a vrut să fie jucător profesionist). Colegul său de partid Jordi Solé a vorbit şi mai direct: „mai multe guverne din statele membre nu au discutat deloc cu reprezentanţii regiunilor, cu autorităţile locale şi alţi actori. Aici putem să ne gândim la Ungaria unde consiliul local al capitalei a solicitat bani pentru 75 de proiecte, dar guvernul nu a aprobat niciunul. În replică, reprezentantul Fidesz – partidul de guvernământ maghiar – Deutsch Tamás, a spus că Parlamentul European depăşindu-și competenţele doreşte să controleze planurile naţionale ale statelor membre şi ar transforma chestiunea sprijinului financiar în probleme ideologice. „Acesta ar fi un atentat împotriva realizării rapide a proiectelor, atentat împotriva evaluării obiective şi atentat împotriva solidarităţii europene” – a conchis Deutsch.
Székely Ervin, RADOR
