Turneul președintelui american Joe Biden în Europa și problemele ridicate de pandemie sunt subiectele favorite ale presei internaționale, într-o zi în care și România e menționată atipic de frecvent în paginile ei.
„Miercuri, în drum spre Europa, președintele Biden se va confrunta cu propriile probleme, având în vedere confruntările Americii cu Rusia recalcitrantă și ascensiunea Chinei, el încercând să refacă o alianță occidentală zguduită de pandemie”, scrie cotidianul american The New York Times. Pe agendă sunt conferința G7 și vizite la sediul NATO și la cel al UE. Biden va avea și o primă întâlnire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. La Libre Belgique consideră că aceasta „va fi punctul culminant al călătoriei; Ucraina, Belarus, Aleksei Navalnîi, atacuri cibernetice: discuțiile se anunţă dure și dificile. Casa Albă insistă că are așteptări modeste. Unicul obiectiv propus: să facă relațiile dintre cele două țări mai «stabile și previzibile»”. O altă întâlnire dificilă va fi cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, amintește ziarul Habertürk, având în vedere că secretarul american de stat Antony Blinken tocmai a avertizat că „Turcia nu se comportă ca un aliat NATO. Sistemele S-400 cumpărate din Rusia, acțiunile din Mediterana de Est sunt deranjante. Suntem preocupați și de drepturile omului și ziariștii arestați”. O altă problemă, consideră Blinken, citat de site-ul ucrainean Korrespondent e că „Ucraina deține toate instrumentele necesare pentru aderarea la NATO, însă nu toți membrii alianţei sunt pregătiți să voteze pentru a-i acorda Planul de Acțiune”. Portalul european Politico are senzația unui „déjà vu”, întrucât „Biden va aborda Europa ca oricare alt președinte american postbelic (cu excepția predecesorului său imediat)”. „Un război în Afganistan, o confruntare Europa-Washington pe tema unei conducte rusești și un președinte american plin de promisiuni pompoase privind «apărarea valorilor noastre democratice»”, adică fix aceleași probleme ca la vizita lui Ronald Reagan din 1981. Și totuși, UE „n-ar fi putut spera la politici mai pro-europene nici măcar dacă Angela Merkel ar fi locuit la Casa Albă”. Cotidianul britanic The Guardian crede că „misiunea lui Joe Biden la conferința G7 e să recruteze aliați pentru următorul război rece”. Dar „reluarea unei coregrafii de război rece i-ar conveni lui Putin, flatând pretențiile de superputere ale Rusiei. În realitate, Washingtonul vede Moscova ca pe o forță în declin. Putin e un factor de iritare, nu un rival”. „Un contrast izbitor cu China”, apreciază The Guardian, „o superputere autentică și un pol estic pe care Biden îl are în minte când vorbește despre revigorarea alianței democrațiilor occidentale”. Înainte de a urca în Air Force One, Biden a declarat că va anunța și un plan mondial de vaccinare, citează agenția Reuters: „Am unul și îl voi anunța”.
Un anunț venit lafix, ținând cont că ministrul rus de externe Serghei Lavrov tocmai a declarat că „pandemia s-a transformat într-un test de prietenie autentică” între țări și că „unele state au decis să nu ofere altor țări vaccinuri”, transmite agenția rusă Ria-Novosti. Între timp, „Certificatul verde digital a fost aprobat definitiv de Parlamentul European”, titrează agenția italiană Ansa. Un cadru comun UE va face certificatele compatibile și verificabile în întreaga Uniune. Sistemul se va aplica de la 1 iulie și va fi în vigoare un an. Statele UE nu vor putea impune restricții suplimentare de călătorie, cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, titularilor de certificate. Portalul EUobserver notează că „după un an de răspunsuri improvizate din partea guvernelor naționale, inițiativa urmărește să restabilească circulația liberă în UE – un drept fundamental limitat sau suspendat în cursul pandemiei”. Deşi textul UE se referă la libera circulaţie, „statele membre pot folosi acest document în alte scopuri (festivaluri, concerte, întâlniri sportive) în cadrul legislaţiei lor naţionale”, precizează La Libre Belgique. Unii deputaţi și-au exprimat și rezerve privind protecţia datelor personale sau faptul că măsura nu e coroborată cu o „gratuitate a testelor”. În Brazilia, publicația Folha Online atrage atenția asupra unui „feminicid pandemic”, întrucât în țară „au fost omorâte anul trecut 1.338 de femei, în general de către parteneri și foști parteneri”. Iar „lipsa autonomiei economice face femeile mai vulnerabile la agresiuni, un fenomen agravat de pandemie”. Revista americană The Atlantic analizează pandemia dintr-o perspectivă cinică ori, mai degrabă, expune cinismul societății în situații pandemice: „Pandemiile se sfârșesc atunci când încetăm să ne mai pese de victimele lor”. „Termeni precum «pandemie» și «epidemie» sunt explicații bio-medicale menite a defini suferința și mortalitatea atipică, însă ele au și un element narativ implicit. Probele statistice privind declinul cazurilor deschid calea narativei cum că pandemia se încheie. Dar concentrarea pe cifre generale poate scăpa din vedere faptul că aceia care continuă să se infecteze sunt în mod tipic și cei mai marginalizați.” Astfel, „va fi proclamat [prematur] sfârșitul pandemiei. Dar în unele comunități infecția va continua să facă ravagii, chiar dacă continuarea poveștii va rămâne nepovestită”.
Portalul european Euractiv relatează că „Comisia Europeană a recunoscut în ultimul său raport privind mecanismul de cooperare şi verificare angajamentul României de a consolida sistemul de justiţie, dar «aşteaptă cu nerăbdare ca autorităţile române să-şi transpună angajamentul în măsuri concrete, legislative şi altele»”. UE aminteşte că MCV va lua sfârşit când toate obiectivele de referinţă vor fi atinse satisfăcător, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Publicația britanică Emerging Europe, analizând același raport, conchide că România e „pe drumul cel bun” în privința statului de drept și luptei anticorupție, raportul fiind unul „pozitiv, în linii mari”. Totodată, aplicarea recomandărilor MCV ne-ar apropia de intrarea în spațiul Schengen. Cotidianul american The Wall Street Journal publică un articol consistent despre noul parchet european condus de Laura Codruța Kövesi, despre care consideră că „s-a dovedit iscusită în a naviga printre capcanele politice”, după ce a fost aleasă în funcție în pofida opoziției propriei țări. EUobserver avertizează cu privire la un „club al combustibililor fosili” în interiorul UE, care „se teme de regulile investițiilor verzi”. E vorba de un grup de șapte state condus de Cehia, în care se regăsește și România. Un document informal al acestor reticenți la înverzire cere ca noua taxonomie UE a investițiilor sustenabile să nu aibă „obligativitate legală”, ci să fie mai degrabă „un instrument pentru transparență”. Publicația ungară Napi Gazdaság observă că „guvernul român se face singur de râs”, din moment ce atât premierul cât și ministrul muncii vorbesc despre peste 1 milion de muncitori sezonieri români întorși în țară, ceea ce ar demonstra atractivitatea pieței muncii. Cifra s-ar baza pe un articol din Financial Times care, în realitate, „nici nu există”. Ziarul „a scris în 2020 despre [toți] muncitorii sezonieri care părăsesc Marea Britanie din cauza pandemiei, estimându-i la 1,3 milioane”, dar nimic în special despre români, despre care a scris totuși revista The Economist. Conform datelor ANOFM, 1.889 de români au revenit în ţară în 2020, din care 207 au și plecat din nou. Avertizând că 18 milioane de copii din UE trăiesc în sărăcie, postul Euronews reamintește că Bulgaria și România stau cel mai prost la acest capitol, cu o tremie din copiii lor trăind sub pragul sărăciei. The Financial Times, analizând politica „disfuncțională” a UE față de Rusia, sesizează o altă discrepanță între Europa de Est și restul blocului. Europa Centrală și de Est are „puțină încredere în eforturile poticnite ale UE de a-și defini o politică robustă de apărare, externă și de securitate. Pentru ea, NATO și umbrela de securitate a SUA constituie unicele garanții credibile ale libertății sale”. Această poziție reiese clar dintr-un document publicat pe 10 mai de nouă state est-europene, între care și România. În Rusia, Nezavisimaia Gazeta titrează tranșant „România pune la cale unirea cu Republica Moldova”, fără a-și susține însă afirmația din titlu cu vreun argument în corpul articolului. Analizând luptele electorale de peste Prut, ziarul arată că „se va alege din nou între Est, reprezentat de Rusia, și Vest, reprezentat de UE și România” și menționează, fără a le detalia, „planurile președintei Maia Sandu, care bagă propria patrie în UE și în România”. Singurele care pot aduce cumva a argumente sunt niște considerații de ordin teoretic ale fostului ministru de externe Cristian Diaconescu, precum: „ideea reunificării e o chestiune de pro-europenism. Unirea va porni de la oameni, iar România trebuie să-i convingă pe oameni”. Revista culturală britanică The Calvert Journal relatează că emigrația din România se află în lumina reflectoarelor la Bienala de Arhitectură de la Veneția, unde țara noastră participă cu două expoziții, precizând că „în ultimii 10 ani peste 3 milioane de români și-au părăsit țara” și că „aproximativ un sfert dintre români trăiesc în străinătate”. Site-ul luxemburghez Delano anunță că „Parlamentul European a decernat premiul Publicului LUX 2021 filmului «Colectiv»”. Înmânând premiul în plen, preşedintele PE David Sassoli a apreciat: „Colectiv demonstrează cât de important e jurnalismul de investigație pentru libertate. Avem nevoie întotdeauna de presă liberă. E un moment semnificativ pentru cultura europeană”. La rândul său, regizorul Alexander Nanau, citat de publicația elenă I Efimerida, a afirmat cu acest prilej: „Vrem să luptăm cu corupția și vrem o presă liberă în Europa. Societățile nu evoluează dacă nu avem cultură, educație și presă independentă. Este datoria dumneavoastră să susțineți cetățenii, să reglementați investițiile în cultură și educație și să protejați jurnalismul”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/dsirbu
