Clădirile, casele sau edificiile vor fi cu siguranţă mult mai spectaculoase decât ni le putem măcar închipui în prezent, iar viitorul este mai aproape decât am putea crede. Având în vedere că proiectele actuale deja încep să răspundă nevoilor şi dorinţelor generaţiilor următoare, este de aşteptat ca arhitectura viitorului să fie una şi mai grandioasă. „Fiecare mare arhitect este, în mod necesar, un mare poet. El trebuie să fie un mare interpret original al timpului său, al zilelor lui, al epocii sale”, acestea sunt cuvintele unuia dintre cei mai proeminenţi şi influenţi arhitecţi din lume, americanul Frank Lloyd Wright (1867 – 1959), ale cărui viziuni de design armonios și de inovare a urbanismului au alcătuit propria sa marcă de arhitectură organică. Am pleda pentru faptul că Wright nu a fost doar un exponent de seamă al vremii sale, ci a fost capabil să întrezărească cerinţele, aşteptările şi preferinţele erelor care urmează. Arhitectul ar trebui să fie, aşadar, un vizionar capabil să prevadă perspectivele. Viitorul nu este un timp spre care ne îndreptăm, ci modelarea, reprezentarea propriilor noastre alegeri și acțiuni, printr-o abordare exhaustivă, nu una liniară, prin echilibru. Arhitecţii şi-au unit forţele creatoare şi au încercat să definească, în sens larg, setul de instrumente strategice, inclusiv cele ştiinţifice, sociale, emoţionale şi spirituale, ale căror tendinţe ţin de 4 elemente – oameni, planetă, scop şi profit. Tot ei includ Big Data („datele păstrate și prelucrate în cantități imense, datorită unor medii de stocare mai ieftine, unor metode de procesare mai rapide și unor algoritmi mai performanți”, o revoluţie care ne va transforma vieţile), Internetul industrial, Industria 4.0 şi Internetul obiectelor în categoria mesagerilor unui viitor din ce în ce mai apropiat, în care totul – de la clădiri şi fabrici inteligente la futuriştii ochelari Google Glass -, se întrepătrunde cu maşinării complicate, reţele de senzori şi soft-uri avansate. Toate vor servi, sperăm, la construirea unei lumi care va aduce numai beneficii şi toate vor începe cu fiecare dintre noi. În spiritul prezicerii viitorului arhitecturii şi a ingeniozităţii acesteia, am alcătuit, pe baza unor concluzii venite de la specialişti internaționali, o listă de 14 modele contemporane concepute după cele mai moderne şi actuale tendinţe.
* Poduri Hipnotice – De ce să avem parte doar de plictisitoarele poduri suspendate sau pasaje arcuite, când omenirea este capabilă să construiască adevărate monumente arhitecturale masive care să traverseze un râu? Impresionanta proiectare ondulatoare, asemănătoare unui dragon, destinată să funcționeze ca o pasarelă pietonală peste râul King Dragon Harbour din China, este produsul arhitecților de la NEXT. Designul podului implică trei benzi individuale, plane, care se rotesc deasupra pitorescului peisaj din Chang-sha, capitala provinciei chineze Hunan. Construcția, cu legături care se intersectează, se bazează pe principiul „inelului lui Möbius”, adică un model al unei suprafeţe cu o singură faţă care se obţine în practică prin lipirea capetelor unei benzi dreptunghiulare, astfel încât vârfurile de pe aceeaşi diagonală să se suprapună. Această suprafaţă prezintă unele particularităţi interesante: are o singură margine, iar dacă se taie după o linie mediană se obţine un inel răsucit de 360° (nu două benzi). Pe de altă parte, este ideal pentru aglomerarea chineză şi vine într-o decorativă și străveche artă populară.
* Zgârie-Nori Rotativi – Imaginile cu zgârie-norii de 80 etaje de la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, sunt departe de a se mai încadra bogatului şi faimosului Dubai. De ce? Pentru că acum aceste construcţii impozante se rotesc. „Dynamic Tower”, propus ca proiect în 2008 de către arhitectul italiano-israelian David Fisher, turnul va avea o înălțime de 420 m și va fi a doua cea mai înaltă clădire din Dubai, după Burj Khalifa, precum și al doilea cel mai înalt turn rezidențial din lume, după New York 432 Park Avenue, care are o înălțime de 425,5 m. Excluzând coloana centrală, turnul va fi primul zgârie-nori construit 90% din prefabricate produse într-o fabrică și apoi transportate pe șantierul unde vor fi asamblate, costurile de dezvoltare ale turnului fiind estimate la aproximativ 2 Miliarde AED (dirham) (355 milioane lire sterline). Enorma clădire falnică are etaje care se mişcă foarte ușor, completând o rotaţie de 360° la fiecare 90 de minute. Uitaţi de „lupta” pentru un apartament orientat spre est, întrucât toate construcţiile moderne, în crearea Dinamicii Arhitecturale, vor acoperi cele patru direcții cardinale. Și se poate şi mai mult de-atât! Clădirile vor fi echipate cu mai multe turbine eoliene gigantice care vor genera energie electrică pentru chiriași şi proprietari, iar deţinătorii de penthouse vor putea să-şi parcheze mașinile chiar în apartamente, datorită ascensoarelor de mari dimensiuni. Şi, cu toate că nici până în ziua de astăzi nu există certitudinea că aceste construcţii se vor realiza vreodată (având în vedere că fuseseră programate să intre în funcțiune încă din anul 2010), este cu siguranță un festin vizual demn de toată admiraţia.
* Parcuri de interior – În noiembrie 2013, Institutul Strelka pentru Media, Arhitectură şi Design din Rusia anunța câștigătorul unui concurs internațional pentru proiectarea Zaryadye Park, primul parc public nou al Moscovei din ultimii 50 de ani. Câştigătorii au fost Diller Scofidio & Renfro (în colaborare cu Hargreaves Associates și Citymakers), care au propus acest uimitor proiect bazat pe o teorie a „Urbanismului Sălbatic” sau conceptul de „peisaj hibrid în care natura și construcţiile coabitează pentru a crea un nou spațiu public”. Parcul va cuprinde patru tipologii de peisaj, tundră, stepă, pădure și zone umede, şi va integra micro-climate augmentate care vor permite parcului să funcționeze ca un spațiu public de-a lungul iernilor extreme ale Rusiei. În esență, mediile cvasi-interioare vor implica temperaturi şi mase de aer controlate, precum şi lumină naturală simulată, elemente care vor încuraja vizitarea parcului 24 de ore pe zi, 7 zile din 7, pe tot parcursul anului. După cum chiar iniţiatorii proiectului au declarat: „Zaryadye Park va întruchipa simultan, pe bună dreptate, atât trecutul cât și viitorul”.
* Arhitectură invizibilă – Arhitectura invizibilă este asul din mâneca proiectării science-fiction, și suntem de-a dreptul încântaţi să vă anunţăm că arhitecții sunt pe poziţii și în această privință. Mai precis cei din Coreea de Sud, care lucrează de zor la primul turn „invizibil” din lume – Infinity Tower, a cărui construcţie a fost aprobată de guvern în anul 2013. Proiectat de firma americană GDS Architects, Turnul Infinity, învelit în sticlă, va avea 450 de metri şi va fi al treilea cel mai înalt punct de observaţie din lume, potrivit postului american CNN. Iluzia de invizibilitate va fi obţinută cu ajutorul unui sistem LED de ultimă generaţie care utilizează camere ce vor trimite imagini în timp real pe suprafaţa reflectorizantă a clădirii. Turnul se construieşte lângă Seul, aproape de Aeroportul Internaţional Incheon, dar încă nu a fost anunţată o dată de finalizare a proiectului. Acesta va fi folosit în primul rând pentru activităţi de relaxare şi va include mai multe punţi de observaţie, un cinematograf, roller-coaster, parc acvatic şi numeroase restaurante şi baruri. Deşi nu înălţimea este scopul principal, Turnul Infinity va deveni la inaugurare a şasea clădire din lume, după Tokyo SkyTree, Turnul Canton din Guangzhou, Turnul CN din Toronto, Turnul Ostankino din Moscova şi Perla Orientală din Shanghai. Faţada invizibilă a turnului este de fapt o operă de camuflaj. Camerele vor fi plasate la 3 înălţimi diferite pe şase laturi diferite ale clădirii pentru a captura în timp real imagini ale mediului înconjurător; alte trei secţiuni vor fi placate cu 500 de rânduri de ecrane LED care vor proiecta imaginile digitale individuale. Prin procesare digitală, imaginile vor fi redimensionate, rotite şi unite pentru a crea o imagine panoramică pe rândurile de LED-uri şi vor crea impresia de invizibilitate. În esenţă, ceea ce se întâmplă în spatele clădirii va fi proiectat în faţa acesteia. Nivelul de energie utilizată pentru a da turnului diferite grade de invizibilitate va putea fi chiar modificat. Trebuie să recunoaștem că suntem cu adevărat impresionați de capacitatea arhitecţilor implicaţi în acest ambiţios proiect de a împinge într-atât limitele a ceea ce înseamnă cu adevărat invizibil.
* Fortăreţe împotriva dezastrelor naturale – Profund impresionat de soarta locuitorilor insulei Dauphin din Golful Mexic, care trebuie să-şi reconstruiască după fiecare furtună casele efectiv măturate de pe coastă, artistul Dionisio González din Spania, a început să construiască locuinţe spectaculoase şi rezistente condiţiilor neprielnice de pe insulă. Cei aprope 1.200 de locuitori ai insulei, situate lângă coasta statului american Alabama, se confruntă adesea cu uragane catastrofice, care le distrug locuinţele. Artistul spaniol şi-a intitulat proiectele menite să reziste condiţiilor extreme „Dauphin Island”, după numele insulei, casele proiectate de Gonzalez fiind realizate din beton şi fier. Structurile artistului reprezintă de fapt o combinaţie de buncăr, casă de plajă şi navă spaţială. Potrivit lui Gonzales, teritoriul pe care se întâlnesc haosul şi frumuseţea reprezintă un context prielnic pentru exprimarea creativităţii. Într-o altă serie de proiecte, denumită „Inter-Action”, artistul a schiţat un mediu în care locuinţele devin una cu natura.
* Zgârie-nori îmbrăcați – Burj Khalifa din Dubai este cunoscut în mod unanim ca cea mai înaltă clădire din lume, măsurând impresionanta dimensiune 828 m. Structura în sine este fascinantă, dar ceea ce este și mai interesant este propunerea bizară a unui think tank (asociaţie sau organizaţie de persoane specializate care oferă, de regulă gratuit, informaţii necesare în vederea creării, amplificării sau optimizării unui anumit compartiment funcţional al societăţii) de a acoperi faimosul zgârie-nori într-o carcasă gigantică din material reflectorizant. Despre proiect, numit EXO-Burj, s-a aflat în februarie 2013. Ciudatul înveliş ar acoperi întreaga clădire de jur împrejur, într-un „material super-uşor, reflectorizant și semi-transparent”, conform unei descrieri date chiar de think tank-ul cu sediul în Dubai, OP-EN (Of Possibilities Engaging Novelty). Acest material poate reflecta peisajul înconjurător, scopul lui fiind, conform proiectanţilor, de a pune mai bine în evidenţă clădirea în peisajul urban din zonă şi de a face din Burj Khalifa un „centru de gravitaţie” al Dubaiului. Construcţia nu s-a „mulţumit” cu cele câteva recorduri deja stabilite (160 de etaje, lifturi de mare viteză – 18m/s şi moscheea situată la etajul 154), ci este pe cale să mai înregistreze unul, cel de „prima clădire îmbrăcată, la propriu, din lume”.
* Zgârie-nori din lemn – Cu toate că zgârie-norii din lemn s-ar putea să nu fie la fel de senzaţionali ca turnurile rotative menționate anterior, ideea de a construi 34 de etaje numai din lemn este destul de uimitoare. Și ar putea deveni realitate dacă firma scandinavă CF Møller arhitecți & DinnellJohansson îşi urmează visul de a construi cel mai înalt zgârie-nori de lemn din lume. Clădirea este una dintre „cele mai moderne trei blocuri turn rezidenţiale” planificate pentru centrul orașului Stockholm, până în 2023, dar realitatea este că doar una dintre aceste „propuneri” va fi construită de fapt.
* Puterea verde a plantelor – La ce ar mai putea servi în viitor o veche şi depăşită centrală electrică? De ce să nu dăm facilităților de extindere urbană o transformare verde, una care ar îndeplini două funcții: cea de vădită înfrumusețare a structurii și de oferire a unui nou mod de a face faţă emisiilor de dioxid de carbon. Iată cum ar funcționa! Firma de arhitectură AZPA (Alejandro Zaera-Polo Arquitectura) intenționează să transforme uzina deja existentă Wedel Vattenfall din Germania într-un nou complex industrial, unul care ar fi construit pe baza facilităților anterioare, dar învelit cu un strat de „piele” ondulată de plante agăţătoare. Acest strat, strategic plasat, nu numai că ar înmuia estetica exterioară a uzinei, dar ar crea un înveliș de liane care ar absorbi emisiile de dioxid de carbon (CO2). AZPA descrie demersul, iniţiat în 2013, ca „o încercare de a rezolva conflictul dintre ecologia naturală și a mediul artificial”.
* Turnuri 100% ecologice – În februarie 2014, Muzeul de Artă Modernă și MoMA PS1 (una dintre cele mai mari şi mai vechi instituţii dedicate artei contemporane din SUA) au selectat „turnul circular de cărămizi ecologice și reflectorizante” – denumit „Hy-Fi” – ca fiind proiectul câștigător al Programului Young Architects (YAP). Structura temporară va fi construită folosind o nouă metodă de bio-design care include materiale în întregime organice. Turnul va implica „stivuirea unică a două noi materiale: ecovativ, un termen mai ştiinţific al cărămizilor ecologice prefabricate, realizate din coceni de porumb și structuri special dezvoltate de rădăcini vii, şi cărămizi reflectorizante, care au fost utilizate ca bază de creştere pentru cărămizile ecologice înainte de a fi integrate în structură”. Mai mult decât atât, potrivit site-ului momaps1.org, Hy-Fi va fi prima structură de dimensiuni considerabile care va avea „pretenţia” de zero emisii de carbon în procesul de construcție și reprezintă un design 100% din îngrăşământ agricol natural. „Referitor la cele mai recente evoluții în domeniul biotehnologiei, se reinventează componenta cea mai de bază a arhitecturii – cărămida – atât ca materie primă a viitorului cât și ca declanșator clasic pentru posibilități de design pe durată nedeterminată”.
* Interioare imprimate 3D – Profesia de designer de interior, ca de altfel, din păcate, multe altele, va deveni istorie, căci viitorul decorării de interior va fi condus de imprimantele 3D. Arhitecților Michael Hansmeyer și Benjamin Dillenburger trebuie să le „mulțumim” pentru introducerea acestui nou concept. Cei doi au inventat în 2013 o imprimantă tridimensională care rivalizează cu absolut tot ceea ce există până în prezent pe piaţa de profil. Ca parte a proiectului „Digital Grotesque”, cei doi au imprimat 3D o întreagă cameră, creând un cub de 16 de mp împodobit cu decoraţiuni de necrezut care arată ca făcând parte dintr-o catedrală futuristă. „Scopul nostru a fost de a crea o arhitectură care sfidează clasificarea și reducționismul”, scrie site-ul grupului. „Digital Grotesque se află undeva între haos și ordine, este atât natural cât și artificial, dar nici complet necunoscut, nici prea familiar. Orice trimitere la natură sau stilurile existente nu sunt integrate în procesul de proiectare, ci sunt evocate doar ca simple asocieri în ochii privitorului”.
* Piscine plutitoare – Este greu să nu te îndrăgostești de acest proiect arhitectural din New York al Family & PlayLab – +POOL, care intenţionează să implementeze un sistem de filtrare de mari proporţii pentru apele tulburi dintre Manhattan și Brooklyn. Proiectul ar lua forma unui bazin plutitor de 50 m lungime, care ar fi trebuit finalizat în 2016, în cazul în care toate eforturile de finanțare ar fi decurs conform planului. Dacă vor exista piscine în viitorul nostru, ca aceasta să arate, propunem noi! Într-o declarație susţinută la sfârșitul anului 2013, „geniile” piscinelor Archie Lee Coates IV, Dong-Ping Wong și Jeff Franklin anunțau că au început construcția la „Lab Float”, o versiune experimentală a bazinului mai sus menţionat. Lansată în vara lui 2014, mini-piscina îşi pune membranele de filtrare la încercare în condițiile unui râu real. „Nu am dorit nicio clipă să utilizăm un râu artificial”, a explicat Coates într-un interviu. „Ca arhitect te gândeşti, ce-ar fi dacă am putea schimba asta sau am propune o idee care ar putea schimba asta? Am decis să dăm lumii piscina plutitoare. Şi nu am avut nici cea mai vagă idee ce răspuns am primi”.
* Săli de concerte gonflabile – Din exterior seamănă cu un jeleu purpuriu uriaş şi somptuos, dar pe interior arată mai mult ca o strălucitoare şi colorată scoică. Dar această formă de balon este, de fapt, prima sală de concerte gonflabilă din lume, intitulată „Ark Nova”. Sculptorul britanic, Anish Kapoor și arhitectul japonez, Arata Isozaki şi-au unit forţele pentru a crea această structură, menită să facă un tur prin zonele din Japonia afectate de cutremur și tsunami în 2011. „Este o idee de roman care ar putea face obiectul unei strategii de design inovator în multe alte domenii. Sunt onorat de faptul că mi s-a cerut să proiectez Ark Nova pentru zona Tohoku”, a afirmat Kapoor pe site-ul proiectului. „Structura definește un spațiu pentru comunitate și muzică, în care culoarea și forma sunt deja incluse. Nădăjduiesc că distrugerile pot fi depășite prin creativitate. Muzica poate oferi consolare și poate aduce împreună comunități întregi, iar în acest fel ne poate ajuta să vedem că nu suntem singuri”.
* Parcuri – Burete – Nu este un secret faptul că Gowanus Canal din New York este un teren propice pentru deșeuri toxice, scurgeri poluante, și ape reziduale, care, din păcate, au reprezentat obiectul unei deversări directe în apele din zonă. Dar un mic proiect cunoscut sub numele de „Parcul-burete” („Sponge Park”) „speră” să transforme cartierul new-yorkez Brooklyn într-un sanctuar curat şi filtrat în mod corespunzător și să ofere un model pentru viitorul design urban. Organizaţia non-profit „Gowanus Canal Conservancy” și firma de arhitectură peisagistică „Dlandstudio” anunțau în vara anului 2013 că intenționează să folosească un sistem de tampoane-amortizor în privinţa peisajului și să remedieze starea zonele umede pentru a încetini, absorbi şi/sau filtra scurgerile poluante ale canalului Gowanus înainte de a ajunge în apele din zonă. Deci, nu numai că Parcul-burete va transforma 11.4 acri de câmpuri contaminate într-o întindere plăcută de la malul mării, dar va oferi şi un mijloc de absorbție a nocivilor factori poluatori care continuă să se prelingă în zona industrială. „Într-un proces numit fitoremediere, plantele special selectate vor metaboliza factorii poluanți și metalele grele prezente în apa contaminată”, explică pe site-ul său Societatea Americană a Arhitecților Peisagiști. „Apa murdară din sistemul de canalizare este colectată în rezervoare subterane de stocare și eliberată treptat în peisaj”.
* Orizonturi Sci-Fi – În anul 2014, firma chineză de arhitectură, MAD, a dezvăluit metodele de execuţie a Chaoyang Park Plaza, un centru de zgârie-nori, blocuri de birouri și spații publice menite a imita aspectul unor munţi, dealuri și lacuri descrise în picturile cu peisaje chinezeşti. Complexul s-a inaugurat în anul 2017 în Beijing, și ar ca rezultat un contur, o linie de orizont parcă desprinsă din paginile unui roman futurist. „Prin transformarea unor caracteristici ale picturii clasice chineze, cum ar fi lacuri, izvoare, păduri, golfuri, văi sau pietre, în moderne peisaje citadine, spațiul urban creează un echilibru între marea densitate specifică marilor oraşe și peisajul natural”, precizează MAD pe site-ul său. „Formele clădirilor imită ceea ce se găseşte în peisajele naturale, aducând natura pe tărâmul urbanului”.
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://www.archdaily.com/512235/14-architectural-trends-that-will-define-the-next-decade
https://darnelltechnical.com/architecture-trends-for-2020-that-will-define-the-next-decade/
https://www.architectureplusllc.com/blog/2020/2/28/architecture-trends-for-the-coming-decade
https://www.granddesignsmagazine.com/self-builds/545-architecture-trends-2020
