Comisia Europeană (CE) poate să declanşeze primele verificări privind respectarea statului de drept în statele membre în cursul lunii septembrie sau octombrie, a declarat comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn – scrie pe site-ul Yahoo, citând Agenţia de presă Reuters. După cum am scris în luna decembrie a anului 2020 a fost adoptat bugetul multianual al Uniunii Europene şi fondul de reconstrucţie, numitul Next Generation European Union (NGEU) destinat contracarării efectelor economice cauzate de pandemia de coronavirus, în total 8.500 miliarde de euro. Odată cu bugetul a fost votat şi un alt document care condiţionează acordarea banilor de respectarea principiilor statului de drept de către guvernele statelor membre. La vremea respectivă această decizie a Parlamentului European (PE) a generat mari dispute. Ungaria şi Polonia au ameninţat cu veto, dar până la urmă documentul a fost adoptat. Cele două guverne s-au adresat Curţii Europene de Justiţie (CEJ), contestând demersul PE, iar acest for încă nu a adoptat încă o decizie (procedura de obicei durează un an, dar se poate prelungi şi mai mult).
Parlamentul European exercită presiuni de multă vreme asupra Comisiei pentru a o determina să aplice mecanismul sus-menţionat, care este în vigoare din 1 ianuarie. Comisia însă a dorit ca întâi să elaboreze principiile de aplicare ale mecanismului, însă tergiversarea problemei a făcut ca PE joi să adopte o hotărâre potrivit căreia, dacă nici până în toamnă Comisia Europeană nu va trece la aplicarea mecanismului, atunci vor fi citaţi în faţa Curţii Europene de Justiţie. Această atitudine a legislativului european este oarecum surprinzătoare, deoarece PE încearcă de obicei să aibă în vedere poziţia Comisiei pentru că cele mai influente grupuri parlamentare au cea mai bună reprezentare şi în CE. De data aceasta însă şi Partidul Popular European s-a alăturat socialiştilor şi verzilor. Despre motivele acestei unităţi spune mult comentariul publicat de ziarul german Tagesspiegel, care o citează pe eurodeputata Cseh Katalin, care a explicat în şedinţă cât de urgentă este aplicarea mecanismului. Aceasta a spus că ginerele lui Orbán Viktor s-a îmbogăţit din fonduri europene şi acest fapta a fost dovedit de OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă). Cel mai bogat om din Ungaria, Mészáros Lőrinc este prietenul din copilărie al premierului şi firmele sale au beneficiat de fonduri europene de peste un miliard de euro. „Dacă Ursula von der Leyen (preşedintele Comisiei Europene n. r.) ar fi fost aleasă prin vot direct, acum ar trebui să se uite în ochii cetăţenilor şi să le explice de ce nu face nimic” – a spus Cseh.
Hahn a declarat pentru presă că „În cursul lunii septembrie sau la începutul lunii octombrie vom adopta principiile de aplicare şi nu exclud faptul că încă în toamna acestui an vom trimite primele scrisori către guvernele vizate”. Oficialul a adăugat că sunt mai multe state membre pe lista CE, dar nu a nominalizat pe nicio ţară, spunând că lista încă nu este completă.
Potrivit Reuters noul mecanism a fost vehement criticat de către guvernele eurosceptice, naţionaliste din Ungaria şi Polonia şi până la urmă au acceptat doar pentru că „au fost ameninţaţi că vor fi excluşi din fondul de reconstrucţie şi rezilienţă”. Budapesta şi Varşovia s-au adresat Curţii Europene de Justiţie nu pentru că ar avea şanse de câştig, ci doar ca să prelungească aplicarea mecanismului. Este de menţionat că premierul maghiar Orbán Viktor şi cel polonez, Mateusz Morawiecki în luna decembrie, înainte de votul bugetului multianual, s-au înţeles cu cancelarul german Angela Merkel că mecanismul nu va fi aplicat până la decizia CEJ. Parlamentul European consideră însă că negocierile şi acordurile bilaterale nu constituie izvoare de drept pentru Comisia Europeană şi nici pentru CEJ. Timpul este un factor important pentru guvernul maghiar având în vedere că anul viitor în aprilie urmează alegeri parlamentare în Ungaria, unde pentru prima dată după anul 1989 Opoziţia s-a unit şi – conform sondajelor de opinie – are şanse reale de a câştiga. O eventuală sancţiune aplicată Ungariei în sensul că fondurile europene vor fi reduse din cauză că ţara nu respectă principiile statului de drept, ar scădea sensibil şansele actualei coaliţii de guvernare de a rămâne la putere. Cât de serios este luată această ameninţare de către Orbán Viktor arată că recent guvernul maghiar a transferat o serie de instituţii în subordinea unor fundaţii private tocmai ca UE să nu poate să controleze gestionarea fondurilor europene la aceste entităţi.
Iniţial Comisia Europeană a dorit să aştepte cu elaborarea principiilor de aplicare decizia CEJ. Hahn însă a declarat: CE nu mai este dispusă să aştepte. „Nu pot estima când va decide justiţia, dar noi trebuie să mergem pe drumul nostru.” „Dacă între timp vom primi decizia instanţei, şi sper mult că aşa se va întâmpla, atunci acest fapt ne va susţine şi dacă va fi necesar vom reacţiona, dar desigur vom face ceea ce trebuie să facem”. Reuters a comentat situaţia arătând că procedura CEJ poate să ajungă la decizie în nouă luni, ceea ce va însemna că la mijlocul anului va veni soluţia de la Strassburg, adică cu mult înaintea alegerilor din Ungaria, pe care Orbán Viktor vrea să le câştige fără să fie obligat în timpul campaniei electorale să explice ce a făcut cu banii europenilor.
Székely Ervin, RADOR
