„Liderii celor mai dezvoltate şapte economii ale lumii vor coopera pentru a pregăti lumea pentru următoarele crize sanitare” titrează New York Times, detaliind că declaraţia privind sănătatea globală propune asumarea unei serii de angajamente concrete pentru a preveni repetarea unor efecte devastatoare în plan uman şi economic cum au fost cele produse de criza coronavirusului. Potrivit The Brussels Times, planul de luptă include, printre altele, colaborarea internaţională pentru a scurta timpul necesar pentru dezvoltarea unor vaccinuri şi tratamente, dar şi o reformare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Liderii G7 şi-au propus de asemenea să depună eforturi pentru a pune capăt pandemiei de coronavirus în 2022, angajându-se în acest scop să distribuie un miliard de doze de vaccin anti-Covid țărilor sărace, notează La Libre Belgique.
Summitul G7 s-a remarcat printr-o „convergenţă între SUA şi Europa în a lansa o critică istorică la adresa Chinei”, făcând pentru prima dată referire la intruziunile Chinei în Taiwan sau la folosirea muncii forţate în provincia Xinjiang, precum şi la reprimarea democraţiei în Hong Kong, subiecte care vor irita Beijingul, după cum constată Politico. „Liderii G7 îşi unesc forţele pentru a opri China să-şi propage puterea şi influenţa pe glob” titrează The Sun, în timp ce New York Times notează că pentru prima dată, cele mai bogate state ale lumii au discutat despre a oferi țărilor în curs de dezvoltare finanțări în valoare de zeci de miliarde de dolari, ca o alternativă directă la Inițiativa Belt-and-Road a Chinei, proiectul de împrumuturi și investiții lansat de președintele Xi Jinping, care acum se extinde în Africa, în America Latină și chiar în Europa. În replică, Beijingul transmite, prin ambasada sa de la Londra, că „vremea în care un grup mic de ţări dicta deciziile globale a trecut”, scrie South China Morning Post.
Le Nouvel Observateur constată o revigorare a noţiunii de Război Rece, care este chemată din nou să descrie „confruntarea brutală care structurează acum raporturile internaționale de forţă”, „un război frontal de influență între Statele Unite și aliații săi, în special europeni, pe de o parte, și, de cealaltă parte, China și Rusia, susținute de Iran”. „Bloc contra bloc, acestea sunt două viziuni ale lumii, două forme de regim politic cu interese ireconciliabile care se înfruntă. Au trecut de mult zilele în care tabăra occidentală, în urma căderii Zidului Berlinului, a decretat naiv „sfârșitul istoriei” și apariția, mai devreme sau mai târziu, a democrației în urma economiei liberale. Astăzi, Statele Unite și aliații săi sunt forțați să constate că statul de drept, departe de a fi majoritar în lume, este contestat, ba chiar respins prin influența crescândă a țărilor iliberale”, mai comentează Le Nouvel Observateur. Necesitatea apărării democraţiilor occidentale a fost subliniată încă o dată duminică de preşedintele american Joe Biden, care la sfârşitul summitului G7 a declarat că „Suntem într-o competiţie, nu cu China în sine, ci cu autocraţii şi guvernele autocrate din lume, în lumea secolului XXI care se schimbă rapid”, după cum transmite Reuters. În privinţa relaţiilor cu Rusia, Biden a subliniat că „depinde de cum va răspunde în privinţa respectării normelor internaţionale, ceea ce nu se întâmplă în multe cazuri”. Potrivit Euronews, preşedintele american urmează ca luni, la summitul NATO de la Bruxelles, să reasigure Europa de sprijinul Statelor Unite şi că Alianţa Nord-Atlantică rămâne un element vital al securităţii Occidentului.
„Europa a devenit un câmp de luptă în „Războiul Rece” al tehnologiei, disputat între Beijing și Washington, iar concurenții europeni ai Huawei, firmele Ericsson și Nokia, ar putea deveni un duopol al furnizorilor în cazul în care chinezii vor fi excluși”, constată agenţia Reuters, comentând promulgarea de către preşedintele României, Klaus Iohannis, a legii care interzice efectiv Chinei și companiei Huawei să participe la dezvoltarea rețelelor de telecomunicații 5G din ţară, din motive de securitate. Proiectul de lege are la bază un memorandum SUA-România din 2019, document în care cele două guverne consemnau: „Ca parte a unei abordări de securitate bazate pe riscuri, este necesară o evaluare atentă și completă a furnizorilor 5G”, fiind excluși cei controlați de un guvern străin și care nu dispun de o structură transparentă în privința proprietarilor, mai scrie Reuters, adăugând că Washingtonul consideră că Huawei este un braț al mecanismului de supraveghere global al Partidului Comunist din China. În replică, Beijingul, prin ambasada sa din România, „se declară împotriva invocării abuzive a conceptului de “securitate națională” menit să elimine companiile străine”, după cum titrează agenţia chineză Xinhua. „China respectă dreptul României de a promulga legi pe tema securității informatice, dar este totodată extrem de îngrijorată și se întreabă dacă firmele chineze pot profita în țară de un mediu de afaceri corect, cinstit, deschis și transparent” se mai arată în declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ambasadei Chinei la Bucureşti, citat de Xinhua.
Pe plan european, Bruxelles-ul inaugurează procesul de aprobare a planurilor naţionale de redresare cu Spania şi Portugalia, transmite agenţia spaniolă EFE, detaliind că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va face miercuri o vizită în cele două ţări, ca primă etapă a unui turneu în cadrul căruia va anunța aprobarea planurilor de investiții și de reforme menite să ajute la depășirea crizei economice generate de pandemie. Turneul va continua joi şi vineri în Grecia, Danemarca şi Luxemburg. Tot în luna iunie ar urma să mai primească aprobarea Franța, Germania și Letonia, în timp ce, pentru cei care au trimis planurile mai târziu, aprobarea va veni în luna iulie. Doar patru din cele 27 de state membre – Malta, Bulgaria, Estonia și Olanda – nu și-au trimis încă planurile, în timp ce cinci state – Slovenia, Polonia, Suedia, Croația și România – au solicitat Comisiei să prelungească termenul de evaluare a documentelor, pentru a-și retușa planurile, mai scrie agenţia EFE.
În privinţa României, Euronews publică o amplă analiză despre „disputa care marchează trecerea României la energia verde”, lansând întrebarea „energie nucleară sau energie regenerabilă?”. „Țările consumatoare de cărbune, precum România, vor avea dificultăți în atingerea obiectivelor Europei în materie de climă. Mulți cred că amalgamul energetic din România ar putea deveni mai curat dacă în combinație ar intra energia nucleară”, comentează Euronews, constatând că şi alte state membre UE, precum Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, plănuiesc să investească masiv în energia nucleară. Totuşi viitoarele investiţii în domeniu ar putea fi puse sub semnul întrebării de decizia prin care Comisia Europeană urmează să stabilească dacă energia nucleară este verde sau nu. Deja oficialii austrieci și germani susțin că nu energia nucleară e calea de ieșire din criza provocată de climă, ci că drumul înainte este energia regenerabilă, mai scrie Euronews. Canalul european de ştiri remarcă totodată că România are mai multe opţiuni legate de energia regenerabilă, cum ar fi energia eoliană sau cea solară, dar că este nevoie „de un cadru legislativ românesc stabil”. „Cu câțiva ani în urmă, guvernul a sprijinit dezvolarea sectorului de energie reciclabilă prin certificate verzi. Acum acest program s-a oprit și, în consecință, investitorii s-au retras”, mai scrie Euronews, constatând că au mai rămas „doar câțiva giganți energetici”. Dând exemplul marilor parcuri eoliene de la Agighiol, „un sat nu departe de cele două reactoare nucleare” ale ţării, Euronews citează responsabili din cadrul unor proiecte eoliane şi fotovoltaice, care îşi exprimă convingerea că România şi-ar putea asigura necesarul de energie din surse regenerabile. De aceea este „foarte important să se furnizeze comunităților locale acest nou tip de tehnologie”, „nouă, modernă şi de ultimă oră”, conchide Euronews.
Carolina Ciulu, RADOR
