Summitul NATO de la Bruxelles și întâlnirile organizate în marja acestuia, ecourile reuniunii G7 din Marea Britanie dar și învestirea noului cabinet israelian se află printre subiectele predilecte ale presei internaționale. NATO are o „importanţă vitală” pentru Statele Unite, a afirmat preşedintele american, Joe Biden, la sosirea sa la sediul din Bruxelles al Alianţei Atlantice, marcând astfel clar diferenţa de abordare în relaţiile transatlantice faţă de predecesorul lui, Donald Trump, scrie La Libre Belgique. La prima sa participare la un summit al şefilor de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări aliate, Joe Biden a cerut NATO să înfrunte „noile provocări” reprezentate de Rusia şi China. Secretarul general al NATO, citat de BBC, a declarat că statele membre sunt îngrijorate de ceea ce a numit „politici coercitive” duse de China şi de provocările pe care acestea le reprezintă pentru securitatea Alianţei Nord-Atlantice. Jens Stoltenberg a menţionat expansiunea rapidă a arsenalului nuclear al Chinei şi exerciţiile militare comune cu Rusia în zona euro-atlantică. Secretarul general al NATO a vorbit, însă, şi despre oportunităţile de cooperare cu China.
Sub titlul „Un summit al împăcării şi clarificării”, publicația franceză Les Echos publică un articol în care arată că reuniunea NATO de la Bruxelles „ar trebui să marcheze o nouă etapă în relaţiile dintre Washington şi aliaţii săi. Preşedintele Statelor Unite reafirmă alianţa, dar europenii speră mai ales în concertare şi cooperare”. Jornal Economico din Portugalia opinează că „a venit momentul înnoirii promisiunilor de înțelegere și, în acest context, alianța cu Europa și cu Uniunea Europeană se află în fruntea agendei summit-ului. Nu este de mirare: întrucât problema Ucrainei și a Belarusului aduce imperiul rus înapoi pe un loc similar cu cel pe care îl ocupa pe când se numea Uniunea Sovietică, NATO doreşte să dea un răspuns serios și puternic pe aceste fronturi”.
Fiind vorba despre un summit NATO, Reuters urmărește întâlnirea președinților țărilor care au cele mai puternice două armate ale Alianței, SUA și Turcia, și amintește principalele teme generatoare de tensiuni în relațiile bilaterale. „Turcia are a doua cea mai mare armată din cadrul Alianței vestice, după SUA, însă achiziția de către Ankara a sistemelor rusești de apărare, dezacordurile privind Siria, drepturile omului, tratamentul aplicat armenilor în perioada Imperiului Otoman și tensiunile din estul Mediteranei au afectat legăturile. Washingtonul a eliminat Ankara din programul avionului de luptă F-35 și a impus Turciei sancțiuni privind achiziția acestuia. Ca președinte, Biden a recunoscut drept genocid masacrul armenilor din 1915 și a criticat Turcia pentru drepturile omului, adoptând un ton mai rece față de Erdogan decât predecesorul său, Donald Trump”, comentează Reuters.
Potrivit CNN, care citează un responsabil al administraţiei SUA, preşedintele Statelor Unite a avut întrevederi și cu liderii Poloniei, României, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, pe marginea summitului NATO. Discuţiile au avut ca punct principal Rusia, înaintea unei întrevederi între Joe Biden şi Vladimir Putin, care va avea lor miercuri. Liderul american a prezentat intenţiile sale în ce priveşte discuția cu preşedintele Rusiei şi a reiterat angajamentul SUA de „a fi alături în confruntarea cu ameninţarea reprezentată de Rusia”.
Mergând pe ideea balanței dintre inițiative și proiecte concrete, Financial Times opinează că „G7 a fost mai capabil pe partea de valori decât pe cea de lichidități”. „Mesajul fundamental al conferinței G7, care tocmai s-a încheiat în Cornwall, ar putea fi rezumat prin ‘Occidentul s-a întors’. Scopul liderilor reuniți a fost să-și etaleze unitatea, țelul comun și inițiativa în ce privește combaterea problemelor mondiale – cât și lansarea unui dialog cu restul lumii. Totuși, dacă liderii adunați în Cornwall au dat dovadă de ambiție din belșug, conferința a lăsat fără răspuns întrebări importante legate de posibilitatea ca G7 să-și urmeze vorbele și cu fapte. Problema implementării persistă în cazul multora dintre marile teme abordate de G7 – între care vaccinurile, clima și crearea unei infrastructuri internaționale capabile a rivaliza cu Inițiativa Centură și Drum a Chinei”.
Vorbind despre „cele două provocări pentru Joe Biden care ar putea să-i pună serios la încercare preşedinţia”, La Libre Belgique menționează întâlnirea cu președintele Rusiei în marja summitului NATO și disputele politice interne pe care locatarul de la Casa Albă le are de gestionat la întoarcerea în țară. „Întâlnirea cu Vladimir Putin va permite să se verifice dacă este posibilă o relaţie mai stabilă şi mai productivă cu o naţiune pe care serviciile de informaţii americane o acuză că s-a amestecat în ultimele două alegeri americane. Iar odată revenit în ţară, Biden va trebui să încheie această săptămână agitată cu o nouă opoziţie de proporţii. Liderul republican, Mitch McConnell, se opune în continuare marelui plan de infrastucturi dorit de preşedinte. Este posibil ca el să facă să eşueze negocierile de compromis al ultimei şanse privind acest proiect de lege”.
Menționând schimbările politice din Israel, cu accent pe învestirea guvernului Bennett-Lapid, ziarul Haaretz subliniază că acum țara „are nevoie de un guvern care să lucreze pentru populație”. „După mai bine de 12 ani în care Benjamin Netanyahu a servit drept premier, autoritatea lui i-a fost transferată noului prim-ministru, Naftali Bennett. Acest guvern constituie o premieră istorică din perspectiva componenței: nu numai că e format din partide și de dreapta și de stânga, dar pentru prima oară un partid arab e membru cu drepturi depline al coaliției de guvernare”. „E nevoie înainte de orice de consolidarea administrației publice și de restabilirea puterii, autorității și responsabilității ei. Bennett și Lapid trebuie să vindece discursul public și să restabilească încrederea în guvern și în sistemele statului”, mai arată Haaretz. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
