Dată fiind prima vizită pe care președintele american Joseph Biden o face pe continentul european, presa internațională pare să lase în umbră orice alte evenimente.
După cum este cunoscut, astăzi (miercuri), președintele Statelor Unite, Joe Biden, se va întâlni la Geneva cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. „La reuniunea de la Geneva, Biden și Putin vin fiecare cu propriile îngrijorări”, titrează cotidianul american USA Today. „Experți în politică externă atât din Statele Unite, cât și din Rusia sunt de părere că lui Putin, ‚strigoiul’ preferat al Occidentului, nu îi va fi la fel de ușor să se descurce așa cum a făcut-o cu președintele Trump”, estimează același ziar. Fără să comenteze evenimentul, ziarul moscovit Pravda notează că „reuniunea va avea două etape: una mai restrânsă, la care vor participa și miniștrii de externe ai celor două țări, Serghei Lavrov, și, respectiv, Antony Blinken, și una lărgită, la care va participa, printre alții, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov”. „Înaintea întrevederii dintre Biden și Putin, puțini ruși se așteaptă la vreo reconciliere”, titrează cotidianul rusesc independent The Moscow Times. „Rusia este un dosar cunoscut pentru președintele Statelor Unite”, notează cotidianul francez Le Monde. Ziarul amintește că „Biden a efectuat o primă vizită în Rusia în 1973, la un an după prima sa alegere ca senator”. Dar același ziar subliniază că „pe Putin, pe care l-a calificat drept ’criminal’, nu l-a mai întâlnit până acum”. Și totuși, un alt ziar francez, Le Figaro, estimează că „Biden și Putin au un interes comun, respectiv, acela de a opri ascensiunea Chinei”. Un ziar italian, Il Giorno, amintește că, totuși, „Biden l-a reabilitat cumva pe Putin, afirmând că este un demn adversar”. Făcând aluzie la proverbiala neutralitate a Elveției, un alt ziar italian, La Stampa, titrează: „Biden și Putin, față în față din Războiul Rece în orașul păcii”. Iar cotidianul polonez Gazeta Wyborcza este de-a dreptul pesimist, titrând: „Între Biden și Putin nimic nu poate fi controlat”.
Să rămânem în lumea prezidențială americană și să ne reamintim de fostul președinte Donald Trump. După cum se știe, fostul președinte a exercitat presiuni asupta Departamentului Justiției, încercând să-l convingă că alegerile au fost fraudate. „E o adevărată nebunie”, ar fi exclamat un oficial al departamentului citat de ziarul american The New York Times. Iar dezvăluirile din presă pe tema acestor presiuni face ziarul The Washington Post să titreze: „Am aflat mai multe despre fanteziile electorale ale lui Trump”.
Dar dacă Statele Unite și Europa sunt preocupate de liderii lor mai noi sau mai vechi, Orientul Mijlociu se confruntă și el au o problemă similară. Noul guvern israelian provoacă și el tot felul de pronosticuri, iar plecarea fostului premier israelian, Benjamin Netanyhu, nu pare se detensioneze o situație devenită de multă vreme explozivă. Ieri (marți), „un controversat marș al Dreptei israeliene a dus la ciocniri cu poliția în fața Porții Damascului din Ierusalim, iar tensiunile din Gaza sunt în creștere”, notează cotidianul israelian Ha’aretz. “Marșul reprezintă o provocare fără margini”, exclamă un lider palestinian, citat de ziarul The Jerusalem Post. “Din cauza unui marș ultranaționalist, israelienii și palestinienii se pregătesc pentru noi tulburări”, observă ziarul britanic The Guardian. Și tot în Marea Britanie, cotidianul The Telegraph consideră că, “prim marșul Dreptei din Ierusalim, noul lider israelian, Naftali Bennett, se confruntă cu prima sa încercare, iar incidentele amenință să provoace o reluare a ciocnirilor dintre israelieni și palestinieni”. Dar, în Israel, politicienii încearcă măcar să ajungă la o înțelegere: același The Jerusalem Post notează că, ”cel puțin luna viitoare, noul premier Naftali Bennett și premierul care i-ar urma, Yair Lapid, vor încerca să nu intre în conflict cu opoziția din Knesset (parlamentul israelian), căutând să propună niște legi mai puțin controversate”. Și tot în Jerusalem Post, lidera Partidului Muncii, Merav Michaeli, declară: “Aș prefera să nu mă mai gândesc la Netanyahu, ci să mă gândesc mai bine cum să îi ajut pe cetățenii acestei țări”.
Alexandru Danga
