În urma demersurilor făcute în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, am primit, săptămâna aceasta, decizia și acordul liderilor Camerei Deputaților și Senatului pentru organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului României pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iași, din urmă cu 80 de ani. Este doar una componentele amplului program de activități comemorative care vor avea loc pe teritoriul României în perioada următoare.
Prin inițiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei ședințe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetățenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaștere a suferinței victimelor și supraviețuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenția semnificativă din partea opiniei publice interne și internaționale.
Îmi exprim bucuria și mulțumirea față de președinții celor două camere ale Parlamentului, cât și față de membrii Birourilor Permanente Reunite, care au înțeles mesajul și importanța promovării politicilor memoriei față de victimele Holocaustului.
Ședința solemnă va avea loc miercuri, 30 iunie, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu invitarea Președintelui României, a membrilor Guvernului, a foștilor Șefi de stat, a reprezentanților Corpului Diplomatic acreditat la București, a Șefului Casei Regale a României, a Patriarhului BOR și a liderilor celorlalte culte religioase, reprezentanților Federației Comunităților Evreiești din România, a Armatei Române, a Academiei Române, precum și a supraviețuitorilor sau a urmașilor victimelor Pogromului.
În trecut, forul suprem al democrației a desfășurat sesiuni solemne dedicate comemorării Holocaustului, dar niciodată până astăzi, Parlamentul României nu a mai organizat un astfel de eveniment, de comemorare a victimelor Pogromului de la Iași din iunie 1941.
Comemorarea acelor evenimente din iunie 1941 reprezintă, pentru întreaga societate de astăzi, pentru comunitatea de la Iași și pentru România un moment deosebit de important din perspectiva recunoașterii și asumării trecutului, precum și o reflectare autentică a felului în care autoritățile de astăzi contribuie la cultivarea memoriei naționale.
Parlamentul României face astfel un pas deosebit de important, onorabil și impozant, un mesaj puternic către întreaga națiune, către cetățeni și instituții, către partenerii internaționali.
Forul suprem al democrației din România onorează în acest fel principiul european de astăzi „nu există reconciliere fără rememorare”, iar prin această sesiune solemnă, ambele camere ale Parlamentului onorează memoria victimelor, condamnă criminalii și contribuie la punerea bazelor unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare.
Astfel de ceremonii de comemorare a evenimentelor Holocaustului au loc anual în Parlamentele altor State Membre ale Uniunii Europene, dar și în Parlamentul European.
România și instituțiile sale au făcut eforturi semnificative în ultimii ani în privința protejării și promovării memoriei victimelor Holocaustului. Crearea de instituții, programe, cadru legislativ și inițiative locale, au demonstrat că România este pregătită să-și asume istoria sa, încurajând o cultură a memoriei unde comemorările și interpretările trecutului recent pot fi asumate într-o manieră nouă, unde amintirile privind trecutul trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii, și a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare.
Organizarea unei sesiuni solemne dedicată Pogromului de la Iași este o continuare firească și o nouă etapă din asumarea istoriei și memoriei noastre naționale. Parlamentul României face, astfel, un progres enorm de la etapa de elogiere a unor criminali de război și încercări negare a Holocaustului, în anii 90, până la acest moment, în care organizăm o ședință solemnă fără precedent.
Informații de Background:
În luna iunie a acestui an se împlinesc 8 decenii de la cel mai cunoscut eveniment din toată istoria asasinatelor antievreiești din România. Pogromul de la Iași a fost un asasinat de mari proporții, de o violență și sălbăticie extreme. Pogromul din Iași a determinat distrugerea fizică a unei părți semnificative din populația de origine evreiască a orașului, schimbând dramatic istoria și destinul fostei capitale a Moldovei.
Pogromul din Iași reprezintă astăzi, potrivit istoricilor naționali și internaționali, cel mai mare asasinat petrecut pe teritoriul României în epoca modernă, și în aceeași măsură, cel mai mare masacru de pe frontul de Est de la începutul operațiunii Barbarossa din vara anului 1941.
Prin coordonare centrală și locală, prin ordine date de la cel mai înalt nivel al mareșalului Ion Antonescu, crime și violențe au precedat arestarea unui mare număr de evrei și detenția lor în curtea Chesturii din Iași, unde prin maltratare, tortură și asasinare prin împușcare nu s-a reușit anihilarea întregii mulțimi. Astfel, peste 2.500 de evrei au fost duși la gară și îmbarcați în două trenuri pentru a fi deportați din Iași. Din aceste trenuri ale morții, care au plecat pe traseele Iași-Călărași și Iași-Podul Iloaiei, au fost descărcate mii de cadavre la destinație. Alte mii de abuzuri și crime individuale sau colective săvârșite de militari români sau germani, jandarmi, membri ai Mișcării Legionare sau civili, au dus la decimarea membrilor comunității evreiești din Iași. În total, în timpul Pogromului din Iași, au fost uciși peste 13.000 de evrei.
Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru
