Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că ţara sa va fi obligată să creeze armata cea mai puternică a Europei, dacă NATO o va lăsa singură în rezolvarea problemelor din zona Doneţk – scrie Népszava. Potrivit cotidianului budapestan, la Kiev sunt dispuşi să aducă sacrificii pentru atingerea acestui scop, dar în fond Ucraina doreşte să exercite o presiune mai mare asupra Occidentului.
Ideea nu este nouă. Fostul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko încă din anul 2015 a vorbit despre faptul că armata ţării sale este cea mai performantă din Europa, pentru că a reuşit să oprească agresiunea Rusiei. Declaraţia citată însă trebuie interpretată ca o atenţionare, prin care Zelenski a solicitat un sprijin mai activ din partea Statelor Unite, mergând până la prezenţa trupelor NATO în Ucraina. Preşedintele ucrainean face apeluri repetate către decidenţii din Washington pentru a-i determina să sprijine cu mai multă convingere interesele Ucrainei. La mijlocul lunii Zelenski i s-a adresat preşedintelui american Joe Biden şi, invocând situaţia din Marea Neagră şi Marea Azov, a solicitat întărirea flotei militare ucrainene. Întrucât propunerea sa nu a stârnit entuziasm deosebit la Casa Albă, acum a majorat potul.
Specialişti militari ruşi – printre care şi expertul portalului Lenta.ru – recunosc că armata ucraineană şi în prezent este una dintre cele mai puternice de pe continent. Numărul militarilor pe uscat se apropie de efectivul armatei ruse. Numai că acest lucru încă nu este de ajuns. Eficienţa armatei depinde de modul în care unităţile de luptă sunt aprovizionate cu muniţie şi cu echipamente. Industria de apărare a Ucrainei însă este depăşită. Bazele producţiei de armament şi de muniţie au fost create încă din epoca sovietică, iar modernizarea industriei nu a avut loc decât într-o mică măsură. Comentatorul militar al Agenţiei ruse de presă TASS a exemplificat situaţia prin povestea obuzierului autopropulsat ucrainean de 155 mm. 2S22 „Bogdan”. Dezvoltarea acestuia, care are o putere de foc şi capacitate de manevră considerabilă şi este capabil să nimicească ţinte care se află la o distanţă de 60 de km, a început încă din anul 2014. Trebuia să fie finalizat în anul 2018, dar în prezent a ajuns doar la faza de testare. Chiar şi dacă va fi gata, nu o să valoreze mult. Ruşii au încercat în trecut această armă şi au ajuns la concluzia că nu funcţionează pe teren înzăpezit. În locul acesteia armata rusească a fost dotată cu un arsenal întreg al obuzierelor autopropulsate.
În momentul obţinerii independenţei, Ucraina a moştenit un complex militar uriaş de la fosta URSS. În industria de apărare au lucrat 4 milioane de oameni în cadrul a 3594 de întreprinderi. Potrivit comentatorului însă această avuţie a fost risipită. Prin ruperea relaţiilor cu Rusia Ucraina a suferit pierderi mari. La fel şi Rusia. Schimbul de mărfuri militare dintre Ucraina şi Rusia reprezenta 8000 de produse folosite în apărarea militară şi civilă. Au existat printre ele rachete de luptă dezvoltate cu ajutorul tehnicii ucrainene. În Ucraina au fost produse motoarele pentru elicoptere de transport şi de luptă, precum şi pentru rachete cu aripi. Piese componente ale bombardierelor de vânătoare, dar până şi paraşute veneau din Ucraina pe tot teritoriul URSS. Oprirea importului acestor mărfuri a reprezentat o pierdere semnificativă atât pentru Ucraina cât şi pentru Rusia. Trecerea la autogospodărirea industriei militare ar fi necesitat investiţii foarte mari, iar Ucraina nu dispunea de aceşti bani şi ajutorul din Occident vine greu şi nu la nivelul aşteptat.
În anul 2018 Pentagonul (Ministerul Apărării al Statelor Unite) a livrat Ucrainei 35 de complexuri antitanc cu 210 rachete. Recent la Washington s-a decis majorarea ajutorului militar acordat Kievului la 300 milioane de dolari. În schimbul acestui ajutor Ucraina ar trebui să tempereze dezvoltarea tehnicii militare proprii. În schimb guvernul ucrainean tocmai în această perioadă a aprobat strategia de dezvoltare a complexului industrial militar. Presa rusă însă crede că acest plan ambiţios nu are nicio realitate, având în vedere situaţia economică a Ucrainei. Aceste măsuri au totuşi un rol: amintesc Occidentului că Ucraina aşteaptă un ajutor mai mare de la NATO. Zelenski ar fi aşteptat ca preşedintele Statelor Unite, Joe Biden să-l consulte înainte de a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin. Ucraina cere Statelor Unite să intervină pentru oprirea construcţiei gazoductului Nord Stream – 2 atâta timp cât Rusia nu renunţă la teritoriile ocupate de separatiştii din Doneţk şi Luhansk. Evident,Biden nu a putut obţine acest lucru de la Germania. Mai mult decât atât, politicienii germani i-au explicat preşedintelui american că Ucraina trebuie să înţeleagă că Germania nu este dispusă să finanţeze continuu Kievul pentru că urma acestor bani se pierde. Summit-ul Biden – Putin din Geneva este receptat în Ucraina negativ pentru că se apreciază că în ceea ce priveşte Ucraina nu s-a înregistrat niciun progres. De altfel, Vladimir Putin cu câteva săptămâni în urmă a spus că în legătură cu Ucraina există o linie roşie pe care Occidentul nu poate să o treacă. Iar locul unde este această linie roşie este stabilit de Kremlin.
În aceste condiţii Kievului nu i-a mai rămas decât o retorică mai radicală. În ultima hotărâre dată de Rada (parlamentul ucrainean) deja nu se mai foloseşte termenul de „agresiunea Rusiei”, ci pe cel de „război”, ceea ce unii comentatori ruşi au interpretat-o ca declaraţie de război. Desigur nu este vorba despre aşa ceva, dar termenul ilustrează bine atmosfera în conducerea ucraineană.
Székely Ervin, RADOR
