Presa internațională continuă să acorde spații largi evoluției pandemiei de coronavirus și campaniei de vaccinare împotriva Covid-19. Washington Post publică o analiză despre cursa chineză de doborâre a unor recorduri în materie de vaccinare. ”China a depășit un miliard de doze administrate, cifră care marchează o etapă importantă pentru una dintre cele mai rapide acțiuni de inoculare din lume. Persistă însă unele dubii cu privire la cât de multă protecție împotriva infecției simptomatice este asigurată de vaccinurile dezvoltate în China”, notează publicația americană. ”Beijingul a oferit altor țări zeci de milioane de doze ca parte a „diplomației vaccinului” pe care o desfășoară în competiție cu Washingtonul, deși în Brazilia există persoane care refuză vaccinul Sinovac în speranța de a primi vaccinul dezvoltat de firma americană Pfizer împreună cu partenerul german BioNTech. De asemenea, se știe că sute de lucrători indonezieni din domeniul sănătății au fost infectați recent după ce au fost inoculați cu Sinovac sau că Emiratele Arabe Unite și Bahreinul oferă o a treia doză Pfizer-BioNTech multor persoane vaccinate cu doze Sinopharm dezvoltate în China, tot din cauza suspiciunilor că acesta ar oferi o protecție insuficientă în fața infecției cu noul coronavirus”.
În așteptarea ridicării restricțiilor, Marea Britanie trăiește cu sabia unui nou val pandemic deasupra capului. Premierul Boris Johnson, citat de ”The Independent”, avertizează că „ar putea urma o iarnă grea”, referindu-se la amenințarea reprezentată de tulpina Delta. Avertismentul premierului vine după ce Marea Britanie a înregistrat o creștere cu 37% a numărului de cazuri zilnice de Covid față de săptămâna trecută: peste 10.000 de noi infecții au fost raportate luni. The Independent precizează că un ministru al cabinetului Johnson a declarat la rândul său că este „puțin probabil” ca restricțiile impuse ca măsură anti-Covid să fie ridicate înainte de 19 iulie.
Un alt cotidian britanic, The Guardian, comentează știrea potrivit căreia Uniunea Europeană intenționează să reducă proporția filmelor și a show-urilor produse de Marea Britanie transmise pe teritoriul său. Motivația ar fi că ”numărul producțiilor britanice transmis în țările Uniunii este ”disproporționat”, amenințând diversitatea culturală europeană”. Îngrijorările Bruxelles-ului se referă la impactul Brexit asupra sectorului producției audiovizuale din Uniunea Europeană, deoarece, potrivit Observatorului Audiovizualului European, ”Marea Britanie oferă jumătate din conținutul TV european al platformelor de streaming din Europa, iar pe de altă parte, Regatul Unit difuzează cea mai mică cotă de conținuturi produse în UE din Europa”, remarcă The Guardian, care subliniază că măsura ar putea da o grea lovitură industriei TV britanice.
Rămânem în Europa pentru a consemna o premieră în istoria Suediei – șeful cabinetului, Stefan Lofven, își pierde postul ca urmare a unui vot de neîncredere în Parlament. Din Corriere della Sera aflăm că motivul moțiunii l-a constituit un proiect de lege ce prevede liberalizarea chiriilor, o idee revoluționară pentru „modelul suedez”. ”Este pentru prima dată în istoria țării când o moțiune de încredere dă jos guvernul; și din 1958 până acum, niciun executiv din Suedia nu și-a încheiat mandatul înainte de termen”, mai observă Corriere della Sera. Le Monde, pe de altă parte, constată că situația este puțin hilară, deoarece guvernul minoritar al social-democratului Stefan Lofven ”a rezistat din 2014 și până acum, depășind chiar și criza din 2020, când „modelul suedez” – adică decizia guvernului de a nu recurge la restricții sanitare – se pare că a provocat mult mai multe decese decât se estima și a fost criticat chiar și de către de rege”. ”Acum, despărțirea de acest guvern are loc doar ca urmare a controversatei legi a liberalizării chiriilor, care nici măcar nu a ajuns în situația de a fi votat și aplicat, fiind doar o propunere”, conchide Le Monde.
Presa franceză consacră spații largi alegerilor legislative din Armenia, pentru această țară existând un interes special în Franța, datorită importantei diaspore armene. ”Pașinian își consolidează puterea”, scrie Le Figaro, care constată că ”spiritul „revoluției de catifea” din 2018 încă suflă prin Armenia”. ”Desigur, greșelile care au dus la înfrângerea militară din Nagorno-Karabah în toamnă și incompetența guvernului său au făcut ca Nikol Pașinian să piardă jumătate din electorat. Dar cei dezamăgiți de politica prim-ministrului armean nu s-au aruncat în brațele adversarilor săi, astfel că partidul „Pasul meu” al lui Pașinian, în vârstă de 46 de ani, a câștigat 54% din voturi, la un vot cu participare numeroasă”, mai citim în Le Figaro. Pe aceeași temă, Le Monde notează că fostul jurnalist Nikol Pașinian, în vârstă de 46 de ani, adus la putere în 2018 de valul unei revoluții pașnice împotriva vechilor elite corupte, a trebuit să organizeze alegeri anticipate după ce și-a văzut popularitatea scăzând, în urma eșecului Erevanului în timpul războiului împotriva Azerbaidjanului, vecin și dușman tradițional, în toamna anului 2020. Din acest scrutin a ieșit în cele din urmă întărit, departe de previziunile care spuneau că este foarte impopular. Le Monde amintește că misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a descris alegerile ca fiind „competitive și bine organizate”, lăudând campania ca fiind „democratică”, iar numărarea buletinelor de vot „o acțiune extrem de transparentă”.
Ruxandra Lambru
