Miercuri, 23 iunie, se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania, ţări situate la frontierele de vest și de est ale continentului european, însă, cu toate acestea, țări apropiate prin istoria și limbile universului latin.
Cele două ţări au avut numeroase apropieri şi conexiuni de-a lungul istoriei. Împăratul Traian, una din figurile centrale ale istoriei noastre antice, s-a născut în Bética, în Andaluzia de astăzi. Curtea Castiliei a trimis ambasadori la Curtea Moldovei lui Ştefan cel Mare. Dar primele relaţii politice directe hispano-române datează din secolul al XV-lea, când voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, şi regele Alfons al IV-lea de Aragon au încheiat un tratat de colaborare.
În secolul al XVI-lea, contactele româno-spaniole se intensifică, în special în domeniul cultural, iar în veacul al XVII-lea, cronicarii Grigore Ureche şi Miron Costin, istoricii şi cronicarii ardeleni, stolnicul Constantin Cantacuzino, precum şi ilustrul domn cărturar de formaţie enciclopedică al Moldovei, Dimitrie Cantemir, furnizează ştiri despre Spania şi spanioli.
Spania a recunoscut independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880, bravura şi curajul armatei române fiind excelent redate de corespondenţii de presă spanioli.
La 23 iunie 1881, guvernul spaniol solicita autorităţilor de la Bucureşti agrementul pentru înfiinţarea unei reprezentaţiuni permanente la Bucureşti. Primindu-se consimţământul guvernului român, în iulie 1881, la scurtă vreme după proclamarea Regatului României, era înfiinţată Legaţia Regatului Spaniei la Bucureşti, condusă Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri.
În Arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti se mai păstrează încă scrisoarea prin care diplomatul spaniol era acreditat la Bucureşti, scrisoare adresată de Antonio Aguilar y Correa, Marchiz de la Vega de Armijo, ministrul spaniol de externe al vremii, omologului român, Eugeniu Stătescu (unul dintre semnatarii actului proclamării Regatului României din 1881).
România nu a putut răspunde gestului Spaniei, prin deschiderea unei legaţii, cu toate acestea, încă din 1885 au început să fie înfiinţate în Spania consulate ale României, mai întâi onorifice (primul a funcţionat la Barcelona, fiind condus de Antonio Borell y Falch, bancher şi deputat; după zece ani, la 8 iunie 1895, consulatul onorific era ridicat la rangul de consulat general). A urmat crearea de noi consulate, la Cadiz (1890) şi Valencia (1913), ambele onorifice.
După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania.
Înfiinţarea unei legaţii a României venea la mai bine de trei decenii, după infiinţarea legaţiei Spaniei, în anul 1913. De la 15 iunie 1913, începea să funcţioneze Legaţia României la Madrid, cu George Cretzianu în fruntea ei, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României.
După Primul Război Mondial, vor fi înfiinţate consulate onorifice ale României în Bilbao, Cartagena, Las Palmas, Malaga şi San Sebastian, la Madrid fiind creat al doilea consulat general (după cel din Barcelona).
De abia după aproape 100 de ani, misiunile diplomatice în Spania au revenit la un număr apropiat de cel atins după primul război mondial, pe lângă Ambasada de la Madrid, activând consulatele generale la Barcelona, Sevilla şi Bilbao, consulatele la Castellon, Zaragoza, Ciudad Real şi Almeria, şi consulatele onorifice la Murcia şi Pamplona.
În primul secol de relaţii diplomatice bilaterale au trebuit să fie depăşite dificultăţi generate de depărtarea geografică, succesiunea de războaie care au afectat Europa şi incompatibilităţile de ordin politic între regimul franchist din Spania şi cel comunist din România.
După înfiinţarea Legaţiei României, relaţiile bilaterale nu au evoluat linear, existând atât sincope, cât şi momente importante în istoria diplomaţiei celor două state.
Astfel, la 9 martie 1922, era desfiinţată temporar, din motive financiare, Legaţia României, aceasta fiind redeschisă după câţiva ani.
Dincolo de relaţiile între autorităţile celor două state, a apărut relativ rapid interesul societăţii civile din cele două ţări pentru a dezvolta forme de cooperare specifice. Astfel, la 31 mai 1930, la ideea lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, era constituită la Barcelona Asociaţia „Prietenii României”, formată din personalităţi spaniole ale vieţii culturale şi economice, având ca Preşedinte Protector pe Ducele de Alba (Ministru de Stat) şi ca preşedinte de onoare pe ambasadorul român, Principele Anton Bibescu.
În perioada Războiului Civil spaniol (17 iulie 1936 – 1 aprilie 1939), sediul Legaţiei României era distrus parţial, din cauza proximităţii sale faţă de o cazarmă din Madrid, ulterior sediul fiind mutat într-un alt spaţiu. România acorda atunci azil pentru mai multe sute de cetăţeni spanioli, refugiaţi în clădirile Legaţia României din cauza insecurităţii generate de Războiul Civil, între cei refugiaţi s-au numărat şi familii ale unor diplomaţi spanioli, precum şi un nepot al Regelui Alfonso XIII.
La 4 aprilie 1946, guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco, iar după acest moment, atât România (la 22 mai 1946), cât şi Spania, au recunoscut oficial guvernele în exil, la Madrid funcționând o Legație Regală a României, iar la București o Legație a Republicii Spaniole.
În 1951 a avut loc încetarea de facto a relaţiilor României cu guvernul republican spaniol.
La 5 ianuarie 1967 a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari, iar la 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări.
La 21 februarie 1977, Alexandru Petrescu era acreditat în funcţia de ambasador al României în Spania, iar la 3 mai 1977, primul ambasador al Spaniei la Bucureşti, José Carlos Gonzalez-Campo Dal-Re, îşi prezenta scrisorile de acreditare în această calitate.
Din 1990, începe o perioadă de consolidare a legăturilor, în care creşterea progresivă a numărului românilor din Spania, până la plasarea în prezent pe al doilea loc între cele mai numeroase comunităţi de străini, dar şi sprijinul valoros al Spaniei pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi NATO, cooperarea ca parteneri în cadrul UE şi pe teatrele de operaţiuni militare, colaborarea în formatele multilaterale sau schimburile in creştere în plan economic şi cultural reprezintă cadrul de acţiune predilect al diplomaţiilor celor două state.
Din lunga listă de vizite reciproce, la toate nivelurile, se disting ocaziile speciale pe care le reprezintă vizitele de stat, efectuate atât la Bucureşti, de Regele Juan Carlos şi Regina Sofia în 1985 şi în 2003, cât şi la Madrid de Preşedintele României, Traian Băsescu, în noiembrie 2007.
Dialogul la nivel înalt dintre cele două state a continuat și în 2015 când a avut loc vizita oficială la Madrid a Președintelui României, Klaus Werner Iohannis (13-14 iulie). Președintele României a fost primit de Regele Felipe VI și a avut întrevederi cu Președintele Senatului, Pio Garcia-Escudero și cu Președintele Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, De asemenea, șeful statului român s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești.
Cele două state au încheiat la 4 februarie 1992, la Madrid, Tratatul de prietenie şi cooperare, intrat in vigoare la 10 iulie 1993. Acest tratat a fost de-a lungul anilor însoţit de o serie de acorduri tehnice în domeniul economic, al muncii, al protecţiei sociale, al protejării minorilor, al afacerilor interne şi cultural. Se remarcă înţelegerea semnată de miniştrii educaţiei, în iulie 2007, în baza căreia s-a putut introduce predarea limbii romane în şcoli din Spania.
Momentele cheie din istoria recentă a relaţiilor bilaterale au fost semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului General de la Barcelona la 10 octombrie 1995, urmată de semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului României la Castellon, la 27 octombrie 2006, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului General al României de la Sevilla, la 29 octombrie 2006, semnarea decretelor de înfiinţare a Consulatului General de la Bilbao şi a Consulatului de la Ciudad Real, la 23 iulie 2007, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului de la Zaragoza, la 16 iulie 2008, și a Viceconsulatului României la Almeria, la 17 noiembrie 2008. De asemenea, din decembrie 2006, la Madrid şi-a început activitatea Institutul Cultural Român, după ce de mai bine de zece ani, la Bucureşti funcţiona Centrul Cultural al Institutului Cervantes.
Cooperarea economică bilaterală este importantă, la data de 30 noiembrie 2020 fiind înregistrate în România 6.208 companii cu participare de capital spaniol în valoare totală de 1,77 miliarde EUR. La această dată, Spania ocupă locul 8 în clasamentul țărilor de proveniență a capitalului străin investit în România, cu o pondere de 3,86% în totalul capitalului străin. În primele 11 luni ale anului 2020, stocul net al investițiilor spaniole în România a crescut cu 11,66 milioane EUR.
La 31 octombrie 2020, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 3.1 miliarde EUR, în scădere cu 18% față de perioada similară a anului 2019. La această dată, Spania este al 12-lea partener comercial al României (și al 10-lea din UE), cu o pondere de 2,65% în totalul comerțului exterior românesc.
Exporturile românești în Spania au totalizat 1.4 miliarde EUR, în scădere cu 14,42% față de luna octombrie a anului 2019, reprezentând 2,90% din totalul exporturilor românești (locul 11). Importurile de produse spaniole în România au atins nivelul de 1.6 miliarde EUR, în scădere cu 21,03% față de luna octombrie a anului 2019, reprezentând 2,46% din totalul importurilor românești (locul 13). Balanța comercială a înregistrat un deficit de 135,42 milioane EUR pentru partea română, în scădere față de deficitul de 316,56 milioane EUR la sfârșitul lunii octombrie 2019.
Cel mai recent forum economic s-a organizat la 13 martie 2019, la Madrid – Forumul de Afaceri și Investiții România-Spania. Cu această ocazie a fost semnat Memorandumul de Înțelegere între Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat și Agenția Spaniolă pentru Exporturi și Investiții. De asemenea, în marja acestui forum, a avut loc și o misiune economică românească la Madrid și reuniuni B2B (Business to Business E-commerce) între companiile românești parte a misiunii economice și antreprenorii români din Spania.
Cooperarea în domeniul culturii și educației, arată că relaţiile româno-spaniole au fost fondate şi dezvoltate mai ales în baza afinităţilor lingvistice între cele două state. Cele două centre culturale, Centrul Cultural Spaniol Cervantes (1995) şi Institutul Cultural Român din Madrid (2006) dezvoltă programe ample de promovare culturală în statele partenere.
Începând cu anul 2007, se derulează în unităţi şcolare din Regatul Spaniei Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR). Proiectul are ca principal obiectiv predarea cursului opţional de limbă, cultură şi civilizaţie românească elevilor români înscrişi în sistemul educaţional din Spania, acolo unde prezenţa românească este relevantă. Unităţile de învăţământ din Spania asigură buna funcţionare a proiectului şi pun la dispoziţie sălile de curs şi infrastructura necesară.
Cursul LCCR este predat în 13 comunități autonome: Madrid, Andaluzia, Aragon, Asturias, Cantabria, Catalonia, Castilla-la Mancha, Insulele Canare, La Rioja, Murcia, Navarra, Ţara Bascilor, Comunitatea Valenciană, fiind implicați în proiect 66 de profesori, care predau cursul LCCR unui număr de peste 7500 elevi, din 362 școli. Proiectul a fost extins în majoritatea Comunităților Autonome și introdus pentru prima dată în Ţara Bascilor.
De asemenea, în Spania există patru lectorate de limbă română susţinute de Institutul Limbii Române (ILR), la universităţile din Granada, Sevilla, Salamanca şi, începând cu anul universitar 2015-2016, la Barcelona, primul în regiunea catalană.
În plus, în Spania există catedre de limbă română înfiinţate de partea spaniolă fără sprijinul ILR: Centrul de limbi străine al Universităţii din Alcala de Henares, Universitatea Centrală din Barcelona, Escuela Oficial de Idiomas, Madrid, Universitatea Naţională pentru Educaţie la Distanţă, Universitatea din Santiago de Compostela, Universitatea din Alicante. Începând cu 1 octombrie 2020, Universitatea din Salamanca a deschis prima catedră universitară de limbă și literatură română din Spania.
În România funcţionează lectorate de limbă spaniolă în baza unor Memorandumuri de Înţelegere încheiate între universităţile beneficiare şi Agenţia Spaniolă de Cooperare pentru Dezvoltare (AECID). Pentru anul universitar 2019 -2020, au fost numiți lectori de limbă spaniolă la Universitatea de Vest Timișoara și la Universitatea București. De asemenea, în România există 10 licee / şcoli cu secţiuni de predare în limba spaniolă.
Conform ultimelor date statistice date publicităţii de către Observatorul Permanent pentru Imigraţie spaniol, având ca moment de referinţă luna iunie 2020, care iau în evidenţă numai străinii cu card de rezidenţă sau certificat de înregistrare, rezidenţii români erau în număr de 1.074.868 persoane înregistrate oficial înainte de criza COVID-19, reprezentând 19% din procentul total al străinilor din Spania), a doua cea mai mare comunitate românească de peste hotare.
Comunitatea românească din Spania este activă, puternică şi bine integrată în mediul spaniol, având un rol deosebit de important în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi reprezentând un important contribuitor la dezvoltarea economiei spaniole, dar şi a celei româneşti. Numărul afiliaţilor români la sistemul de securitate socială spaniol rămâne, în continuare, cel mai mare din totalul de cotizanţi străini şi aproape jumătate din numărul de cotizanţi europeni aflaţi pe teritoriul Spaniei.
În prezent, în Spania există aproximativ 90 de asociaţii de români active, principalele obiective declarate ale acestora fiind facilitarea integrării românilor în societatea spaniolă şi păstrarea identităţii lingvistice şi culturale româneşti.
În încheiere, să spunem că Ciprian Suciu, graphic designer român stabilit la Madrid, este câștigătorul concursului de creație a logo-ului aniversar „140 ani de relații diplomatice România-Spania”. „Prin îmbinarea celor două dansuri tradiționale ale României și Spaniei, dansul călușarilor, respectiv flamenco, cu culorile drapelelor și simbolul cercului, am dorit să exprim armonie, tradiție, unitate, întreg, continuitate, un salt sau un zbor înspre un viitor cât mai lung și armonios în ceea ce privește relația dintre cele două națiuni.”
Logo-ul aniversar va fi utilizat de Ambasadă, pe întreaga durată a anului 2021, în toate comunicările sale pentru marcarea spiritului pozitiv și inovativ al relațiilor bilaterale.
