La 25 iunie 1996, la Bonn, miniștrii de externe Klaus Kinkel și Teodor Meleșcanu au
semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind
mormintele româneşti de război din Republica Federală Germania şi mormintele germane de război din România, primul acord semnat de statul român în acest domeniu.
Scopul acestui Acord, ratificat de Parlamentul României prin Legea 170/1997, este de a asigura păstrarea și îngrijirea mormintelor celor căzuți în cele două războaie mondiale, în conformitate cu prevederile Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la
victimele conflictelor armate şi ale Protocoalelor adiţionale la acestea din 1977.
Pentru realizarea tehnică în România a obligaţiilor ce revin statului german din acord
a fost desemnată Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (VDK, asociaţie umanitară de utilitate publică aflată sub patronajul Președintelui Germaniei), partea română desemnând, din 2004, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. În 2019 ambele instituții, fondate în 1919 – cea română la 3 septembrie, iar cea germană la 26 decembrie –, și-au sărbătorit centenarul. Astăzi, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (Volksbund Deutsche Kriegsgräberfürsorge e.V.) îngrijește mormintele a 2,8 milioane de soldați, situate în 832 de cimitire din 46 de țări.
Conform datelor statistice, încă provizorii, în Germania sunt înhumați aproximativ 1800 de militari români, majoritatea morți în prizonierat, în Primul Război Mondial, în orașe DEUTSCHE VOLKSBUND KRIEGSGRABERFURSORGE e.V.
UNIUNEA POPULARĂ GERMANĂ
PENTRU ÎNGRIJIREA
MORMINTELOR DE RĂZBOI
Reprezentanța în ROMÂNIA
precum Ulm, Worms, Zwickau, Mannheim, Haltingen sau Ingolstadt. Mormintele acestora
sunt bine îngrijite de autoritățile locale germane.
Pe teritoriul României, în circa 170 de localități, sunt înhumate rămăşiţele a peste 95.000 de militari germani căzuţi în ambele războaie mondiale. Cele mai importante cimitire
de război se află în Bucureşti (Cimitirul Pro Patria), precum și în județele Vrancea (Țifești,
Bordești, Soveja, Focşani), Iași, Buzău, Prahova, Dâmbovița (Titu-Sălcuța), Argeș
(Dragoslavele, Șuici, Lerești, Curtea de Argeș), Vâlcea (Titești, Călinești), Brașov, Buzău,
Bihor, Gorj, Constanţa, Brăila, Braşov, Sibiu, Bacău ș.a.
După încheierea Acordului, organizaţia germană şi-a intensificat activitatea de
identificare și îmbunătățire a stării locurilor de înhumare a militarilor germani, ”uitate” de
zeci de ani. Au început lucrările de strămutare și centralizare a osemintelor militarilor
germani la Iaşi, în Cimitirul „Eternitatea”, unde, cu sprijinul generos al autorităților locale, a
fost amenajată o mare parcelă de onoare.
Începând cu anul 1999, în România au fost organizate tabere de elevi, precum și
tabere ale militarilor germani, voluntari, care au desfăşurat lucrări de întreținere a
mormintelor de război germane din București, Brașov, Buzău, Brăila, Focșani, Constanța,
Craiova, Iași, Vișeu de Sus, Soveja și Titu.
Anul acesta, după o pauză de doi ani, au fost planificate trei asemenea tabere de
lucru cu militari voluntari, în județul Vrancea, la cimitirele de onoare din 1916-1918 din
Țifești (Frunzoaia) și Focșani, precum și la Cimitirul Pro Patria din București.
Încă de la început, autoritățile române centrale și locale, M.Ap.N în primul rând, au
sprijinit demersurile părţii germane, la lucrări participând și militari români, cazarea și masa participanților fiind asigurată în unități militare românești.
La 25 de ani de la încheierea Acordului, se poate aprecia că, deși avem încă mult de
lucru, îngrijirea mormintelor de război din Germania și România cunoaște o îmbunătățire
continuă, ca rezultat al bunei colaborări româno-germane în acest domeniu, bazate pe
înțelegere și încredere.
Iar deviza Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război
”Versöhnung über den Gräbern – Arbeit für den Frieden (Înțelegere deasupra Mormintelor –
Muncă pentru Pace)” este mai actuală ca oricând.
