De ani de zile Ungaria este oaia neagră a Uniunii Europene. Expulzarea indirectă a Universităţii Central Europene de la Budapesta, restructurarea Academiei de Ştiinţe Ungare, politizarea administraţiei, măcinarea presei independente, transformarea mass-mediei publice în instituţii de propagandă, trecerea proprietăţii publice în proprietatea unor fundaţii private conduse de clientela politică a guvernului condus de Orbán Viktor, sunt doar câteva dintre măsurile luate de executivul şi legislativul budapestan care au fost aspru criticate de liderii Uniunii Europene. Pe de altă parte, premierul maghiar şi-a construit campania electorală pe baza unui discurs antieuropean.
Prin introducerea unor modificări în legea care incriminează pedofilia, parlamentul maghiar a reintrodus în legislaţie discriminarea minorităţilor LGBTQ. Această ultimă decizie a lui Orbán – menită să mobilizeze electoratul înainte de alegerile generale de anul viitor – se pare însă că i-a făcut pe liderii UE să analizeze serios posibilitatea de a sancţiona, dacă nu cumva chiar a elimina Ungaria din comunitatea europeană.
„Mai mult respect pentru maghiari” – scria premierul maghiar vineri într-o postare pe Facebook, la care a atașat şi un videoclip în care îl putem vedea pe Mark Rutte, prim-ministrul olandez care a afirmat că Ungaria trebuie pusă în genunchi. După acest clip urmează un altul în care Orbán afirmă că maghiarii nu îngenunchează doar în faţa lui Dumnezeu, a patriei şi cu ocazia cererii în căsătorie a femeii iubite. Această a doua înregistrare a fost făcută încă la începutul lunii iunie, când explica de ce membrii echipei de fotbal a Ungariei nu îngenunchează înaintea meciurilor, pentru ca astfel să protesteze împotriva rasismului şi discriminării.
Declaraţia lui Rutte a venit în contextul legii maghiare antipedofilie, care a fost deturnată către o normă antihomosexuală. Rutte este de părere că Ungaria nu are loc în Uniunea Europeană, dar a adăugat că vorbeşte doar în numele său propriu. „În această chestiune scopul pe termen lung este să aducem Ungaria în genunchi. Trebuie să conştientizeze (Ungaria n. r.) că ori sunt membri în Uniunea Europeană – adică membri ai unei comunităţi bazate pe valori – ori pleacă” – a spus Rutte.
Şedinţa Consiliului Uniunii Europene care a început joi, a continuat şi vineri. La această dezbatere subiectul principal a fost legea maghiară care-i discriminează pe membrii minorităţilor sexuale. Cancelarul german Angela Merkel a declarat pentru Politico că nu-şi mai aminteşte de o „dezbatere aşa de dură” la şedinţele instituţiei ca cea de acum despre legea ungară. Aceasta a declarat că disputa „foarte deschisă” încă nu s-a terminat, dar că tonul discuţiei a fost sincer şi important. Merkel a adăugat că nu a fost o dezbatere „armonioasă”, ci mai degrabă una „antagonică”. „Sunt imagini profund contradictorii despre cum ar trebui să fie Uniunea Europeană” – a declarat Merkel. În opinia ei „în această privinţă ne găsim în faţa unei probleme serioase”. Cancelarul german a subliniat însă că UE nu reprezintă doar o piaţă comună, ci şi valori comune.
Preşedintele Consiliului UE, Charles Michel a vorbit ziariştilor despre „o dezbatere grea”, dar în opinia lui a fost necesară această discuţie pentru că este vorba şi despre o problemă emoţională, care „are legătură cu crezul nostru”, şi cu „ce gândim şi simţim despre ceilalţi” şi se leagă de drepturile şi libertăţile fundamentale. Întrebat fiind dacă este de acord cu Rutte că Ungaria ar trebui să plece din Uniunea Europeană, dacă nu poate să respecte valorile fundamentale, Charles Michel a dat un răspuns evaziv. A spus că este convins că întărirea priorităţii valorilor europene este cea mai importantă.
Macron nu este de acord cu plecarea Ungariei din UE
Marea majoritate a membrilor Consiliului UE au observat cu ușurință că legea maghiară homofobă încalcă valorile europene – a spus António Costa, prim-ministrul Portugaliei, ţara care îndeplineşte preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus că Ungaria are motive întemeiate să rămână în Uniunea Europeană, dar „noua lege maghiară este în mod evident discriminativă”, după care a adăugat că „vom lua măsuri împotriva ei”. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a declarat că nu ar sprijini ideea plecării Ungariei din UE. Mai mult, nu susţine nici condiţionarea acordării banilor europeni de respectarea valorilor, pentru că în câţiva ani Ungaria va deveni un contribuabil net al UE (adică va plăti mai mult în bugetul comun, decât va primi de acolo) şi atunci lucrurile se pot schimba şi Ungaria poate să afirme: „să nu mă mai perturbaţi pe mine cu chestiunile acestea despre valori”. Mark Rutte în schimb crede că este clar că prin legea antihomosexualității Ungaria a trecut o linie roşie, aceasta nu are corespondent în legislaţia precedentă a lui Orbán.
Ce soluţii are UE?
Urmărind evoluţia guvernării Orbán, este limpede că prim-ministrul maghiar a eliminat treptat din sistemul constituţional maghiar controlul reciproc al instituţiilor statului şi a consolidat propria sa putere. Nu întâmplător raportul publicat în luna mai al organizaţiei Freedom House consideră că Ungaria nu mai este o democraţie, ci s-a instaurat un regim hibrid în care, deşi sunt alegeri mai mult sau mai puţin libere, sistemul democratic este fragil şi drepturile şi libertăţile sunt puse la încercare.
Pe de altă parte, succesul intern al guvernării maghiare se poate explica prin faptul că a evidenţiat pentru cetăţeanul maghiar inegalitatea de tratament a producătorilor autohtoni faţă de firmele multinaţionale şi băncile străine. Orbán pozează în postura de luptător pentru libertatea naţională faţă de un aparat birocratic şi părtinitor al Bruxelles-ului, chiar dacă în realitate de exemplu firmele germane nu sunt deranjate în Ungaria, dimpotrivă producătorul Suzuki a fost scos de pe piaţa maghiară pentru a face loc constructorilor auto de la Mercedes şi Audi (BMW era prezent mai demult la Győr).
Totodată, premierul maghiar a speculat cu mare abilitate disensiunile din cadrul UE precum şi faptul că Bruxelles-ul nu prea are mijloace prin care să „îngenuncheze” un stat membru. În prezent însă se poate constata că liderii UE vor să treacă la măsuri efective de a sancţiona guvernul maghiar. Unul dintre aceste mijloace va fi condiţionarea plăţii banilor europeni de respectarea statului de drept, procedură care poate să devină funcţională încă din toamna acestui an şi despre care aici am scris pe larg. Totodată în dezbaterea publică a apărut de mai multe ori soluţia Europei cu două viteze, adică crearea unor grupuri de ţări mai restrânse în cadrul UE, care să beneficieze de o dezvoltare mai rapidă.
Aplicarea acestor măsuri – din cauza divergenţelor interne (vezi: poziţia lui Macron mai sus menționată) şi a birocraţiei – nu va fi uşoară. Orbán Viktor în contextul apropierii alegerilor parlamentare de anul viitor probabil că „va plusa”, aşteptând un profit electoral din acutizarea tensiunilor dintre acesta şi UE.
Székely Ervin, RADOR
