Criza coronavirusului se menține în atenția presei internaționale, în contextul răspândirii tot mai rapide a variantei Delta. Persoanelor imunizate cu vaccinul produs de Johnson & Johnson, inoculat într-o singură doză, li s-ar putea recomanda un rapel cu un vaccin bazat pe tehnologia ARN mesager, precum Pfizer sau Moderna, scrie Reuters citând experți în boli infecțioase. Unii dintre aceștia spun că au făcut deja acest lucru, chiar şi fără date publicate referitor la siguranța şi eficiența combinării a două vaccinuri diferite sau fără susținerea autorităților de reglementare în domeniul sănătății. Potrivit unor date din Marea Britanie citate de Reuters, două doze din vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech și AstraZeneca au o eficiență mai mare față de o singură injecție.
În Germania, autoritățile încep să reintroducă măsuri de limitare a circulației, interzicând accesul persoanelor venite din Portugalia și Rusia, țări în care varianta Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă, se extinde rapid. Potrivit Der Spiegel, de marți, doar cetățenii şi rezidenții germani din cele două țări vor mai avea voie să vină în Germania, din cauza creșterii cazurilor de infectare cu varianta Delta a coronavirusului. După cum anunță Ria Novosti, în ultimele 24 de ore, în Rusia au fost depistate 20.538 de noi cazuri de infectare cu COVID-19. În întreaga perioadă de la declanșarea pandemiei de coronavirus, în Rusia s-au înregistrat, în total, 5.451.291 de cazuri de îmbolnăvire.
Summitul european de la sfârșitul săptămânii trecute trezește ecouri în presa internațională. Liderii europeni își reiterează angajamentul de a finaliza uniunea bancară și solicită Eurogrupului să convină fără întârziere să folosească un plan de lucru, scrie El Periodico din Spania. Discuțiile s-au concentrat pe investițiile naționale și planurile de reformă, programul „NextGenerationEU” și o redresare economică „puternică”, potrivit președintelui guvernului spaniol Pedro Sánchez, și „rapidă”, potrivit cancelarului german, Angela Merkel, cât timp numărul infecțiilor cu COVID-19 continuă să scadă și Uniunea Europeană reușește să evite un al patrulea val de infecții. În contextul în care relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă au constituit unul dintre principalele subiecte ale summitului, publicația rusească Kommersant publică un articol de opinie sub titlul „Nu toate summiturile sunt la fel de plăcute”, arătând că „Bruxellesul s-a hotărât să mai aștepte cu întâlnirea ruso-europeană la nivel înalt”. „Summitul UE a demonstrat o sciziune serioasă între țările membre în ceea ce privește problema strategiei în legăturile cu Federația Rusă. Cele mai mari state ale UE – Franța și Germania – s-au pronunțat pentru dialog prin convocarea unui summit Rusia – UE. Categoric împotrivă s-au pronunțat statele din Estul Europei și zona baltică, care sunt convinse că Rusia va considera un asemenea pas drept un semn de slăbiciune. Participanții la summit au reușit să ajungă la un consens numai în legătură cu faptul că dialogul trebuie să fie selectiv”, mai scrie Kommersant.
În Franța, al doilea tur al alegerilor regionale pare a fi marcat de o rată ridicată a absenteismului, scrie Le Soir. „Absenteismul record din primul tur al alegerilor regionale și departamentale pare a se confirma și în al doilea tur, mai puțin în Corsica. În Provence-Alpes-Côte-d’Azur, RN (Adunarea Națională) speră să obțină prima victorie în istoria sa, la un an până la prezidențiale. Dintre cele 13 regiuni metropolitane, Provence-Alpes-Côte-d’Azur este singura care cunoaște un duel care se anunță strâns”, comentează Le Soir.
La polul opus al Europei, în Turcia, începe să prindă contur un proiect puternic promovat în ultima perioadă de președintele Recep Tayip Erdoğan, Canalul Istanbul. Conceput ca o alternativă la trecerea dintre strâmtorile Bosfor și Dardanele, Canalul Istanbul ar urma să preia o mare parte a traficului din Marea Marmara. Însă acest proiect este criticat pentru aspectele sale economice și de mediu, dar în același timp se vorbește și despre modul în care va afecta Convenția de la Montreux, scrie The Guardian. Construcția unui canal de asemenea dimensiuni are nevoie de o finanțare solidă pe care băncile nu vor fi dispuse să și-o asume, a declarat pentru The Guardian Yörük Işık, expert în cadrul Middle East Institute din Washington. „Nici chiar băncile turcești nu se vor atinge, invocând sustenabilitatea și preocupările legate de mediu”. Prețul anunțat de autoritățile din Turcia este de 15 miliarde de dolari însă canalul lung de 45 de kilometri ar putea costa până la 65 de miliarde de dolari, potrivit unor estimări făcute la o conferință a dezvoltatorilor din Franța”. În plus, „Bosforul este unul dintre cele mai importante canale maritime comerciale și militare din lume. Potrivit convenției de la Montreux din 1936, Ankara controlează strâmtorile, dar trebuie să permită vaselor aparținând Rusiei și altor state învecinate din Marea Neagră să ajungă în Mediterana”, amintește The Guardian. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/sdm2
