Analizând actualitatea politică europeană, presa internațională reține faptul că Slovenia preia joi președinția semestrială a Consiliului UE pe fondul temerilor referitoare la respectarea statului de drept. La Libre Belgique scrie că prim-ministrul sloven, Janez Jansa, preia ștafeta de la Portugalia, dar neînțelegerile sale cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, cooperării cu parchetul european și libertății presei trezesc îngrijorări. Este a doua oară când Slovenia ocupă această poziție, dar atmosfera este cu totul alta astăzi. În 2008, Slovenia părea elevul model al Europei și președinția era sărbătorită ca un jalon pe drumul independenței țării provenite din fosta Iugoslavie. Liderul conservator Jansa era deja la conducerea sa. Însă de atunci, s-a distanțat de valorile liberale și detractorii săi îl acuză că ar copia stilul autoritar al aliatului său suveranist Viktor Orban”, comentează La Libre Belgique. Printre priorități, Slovenia își dorește în toamnă un summit pe tema integrării Balcanilor de vest, speră „să întărească rezistența UE” față de pandemia de COVID-19 și promite să „consolideze statul de drept și valorile europene”.
În România, guvernul supraviețuiește unei moțiuni de cenzură, reafirmând majoritatea coaliției de guvernământ în legislativ – notează Bloomberg. Moțiunea a fost depusă „în timp ce prim-ministrul Florin Cîțu continuă să planifice traseul de ieșire din pandemia de COVID-19. Social-democrații de opoziție, care au depus moțiunea pentru demiterea cabinetului Cîțu din cauza dezacordurilor cu privire la planul de redresare a țării, nu au reușit să obțină cele 234 de voturi necesare, după ce parlamentarii din alianța de guvernământ au participat la ședința de marți, dar au refuzat să voteze. România, una dintre țările cele mai instabile politic din Uniunea Europeană, cu nouă prim-miniștri în ultimul deceniu, își revine din criza de coronavirus într-un ritm mai rapid decât majoritatea celorlalte state membre. Dar o campanie de vaccinare care a avut un start bun încetinește acum, doar 23% dintre cetățeni fiind complet inoculați – o tendință care riscă să submineze recuperarea economiei, pe măsură ce se răspândește varianta Delta a bolii” comentează Bloomberg.
Tot din sfera actualității politice internaționale, Reuters reține vizita făcută de ministrul israelian de Externe în Emiratele Arabe Unite, o premieră după reluarea relațiilor diplomatice. „Noul ministru de externe al Israelului a inaugurat ambasada la Abu Dhabi și a oferit o ramură de măslin foștilor rivali, spunând: ‘Suntem aici să rămânem!’. Vizita de două zile a lui Yair Lapid este prima în statul din Golf făcută de către un ministru israelian de când țările au stabilit legături diplomatice, anul trecut. Unite de preocupările comune privind Iranul și de speranțele unor beneficii comerciale, Emiratele Arabe Unite și Bahrainul au normalizat relațiile cu Israelul anul trecut, în cadrul așa-numitelor „acorduri Abraham”, elaborate de președintele american Donald Trump”, amintește Reuters.
Polonia a fost condamnată din nou de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru tentativă de controlare a justiției, informează Le Monde. „CEDO a condamnat Polonia pentru revocarea a doi judecători, fără motiv și fără posibilitate de apel, criticând cu această ocazie și o reformă din 2017 care a pus justiția sub control politic, sub pretextul refacerii încrederii în puterea judecătorească”. Magistrații de la CEDO au apreciat drept „îndoielnică” compatibilitatea acestei legi cu cerințele statului de drept, arătând că textul respectiv „nu respectă niciuna din exigențele fundamentale ale echității procedurale” și că „îi expune pe magistrații polonezi unei încetări anticipate și arbitrare a funcțiilor lor”. Judecătorii europeni au amintit de asemenea necesitatea unui „control de către un organ judiciar independent” a deciziilor de revocare a magistraților, care să apere de „arbitrariul puterii executive”, notează Le Monde.
Miniștrii de Externe din G20, grupul celor mai dezvoltate economii din lume, s-au reunit în Italia, la Matera, discuțiile prefațând summitul G20 din octombrie, scrie Euronews. Combaterea pandemiei de coronavirus, redresarea economiei mondiale, provocările climatice și situația din Africa s-au numărat printre principalele probleme discutate. „Pandemia a subliniat nevoia unui răspuns internațional la urgențele care transcend frontierele naționale”, a declarat ministrul italian de Externe în timp ce secretarul american de Stat a afirmat că „este nevoie de mai multe vaccinuri în mai multe locuri”, trăgând un semnal de alarmă că țările sărace nu beneficiază de dozele necesare.
De altfel, pandemia de coronavirus continuă să se mențină în atenția presei internaționale. Potrivit publicației belgiene Le Soir, Comisia Europeană a întocmit o listă cu cinci medicamente candidate promițătoare contra Covid. Patru dintre ele sunt examinate în prezent de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA). Al cincilea a fost deja autorizat, dar ar putea fi utilizat de acum înainte pentru a trata bolnavii de Covid. Dintre cele cinci medicamente promițătoare, produsul Olumiant al grupului Eli Lilly este deja aprobat pentru tratarea poliartritei reumatoide. Celelalte patru medicamente, din categoria anticorpilor monoclonali și supuse unei revizuiri permanente de către EMA, sunt produse de Eli Lilly, Regeneron Pharmaceuticals și F. Hoffman-La Roche, Celltrion, GlaxoSmithKline și Vir Biotechnology.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
