Începând de joi Slovenia a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul însă nu a fost lipsit de tensiuni, având în vedere orientarea populistă a guvernului sloven condus de Janez Janša – scrie Financial Times. Discuţia de la Ljubljana dintre preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi premierul sloven, care se dorea una festivă, a început cu cuvinte dure. Preşedintele CE a reproşat guvernului condus de Janša că atacă libertatea presei şi independenţa justiţiei. Ursula von der Leyen a explicat că libertatea mass mediei este esenţa democraţiei şi l-a somat pe prim-ministrul sloven ca după luni de zile de întârziere să plătească banii care se cuvin agenţiei naţionale de presă din Slovenia STA şi să delege cât mai repede reprezentanţii ţării la Procuratura Europeană. Tonul oficialului european a fost atât de critic – scrie Financial Times – pentru că la Bruxelles există temerea că politicianul sloven calcă pe urmele premierului maghiar, Orbán Viktor. Janša în răspunsul său a luat apărarea măsurilor adoptate de guvernul său şi a dat asigurări că executivul sloven respectă atât principiile europene cât şi drepturile omului. Potrivit informaţiilor ziarului, înainte de partea oficială a întâlnirii au avut loc discuţii „halucinante” între comisari europeni şi prim-ministrul sloven. La un moment dat Janša a arătat o fotografie vizitatorilor în care erau doi judecători în compania unor politicieni de stânga. Prin această imagine premierul sloven a încercat să dovedească faptul că justiţia este subiectivă. De altfel, Janša a fost nemulţumit de modul în care ţara sa este tratată de către Uniunea Europeană. Ursula von der Leyen a răspuns că şi judecătorii pot fi membri de partid, apreciind că aşa funcţionează democraţia. Din cauza acestui incident, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans nu a dorit să se alăture celorlalţi la fotografierea comună.
Astfel relaţia dintre Ljubljana şi Bruxelles a devenit şi mai tensionată, deşi comisia a aprobat planul naţional de reconstrucţie şi rezilienţă a Sloveniei, astfel ţara poate să cheltuie cele două miliarde de euro alocate de UE. Janša a promis că ţara sa, în calitate de preşedinte al Consiliul Uniunii Europene va fi un mediator obiectiv, dar a adăugat că UE nu poate să devină un fel de creuzet al popoarelor, în care toată lumea gândeşte la fel. Guvernul sloven în niciun caz nu poate fi acuzat de încălcarea independenţei justiţiei – a mai spus Janša. În legătură cu situaţia agenţiei de presă STA a spus că banii întârzie din cauza unor probleme birocratice, dar acestea vor fi rezolvate în scurt timp.
Discuţiile de la Ljubljana au o importanţă care depăşesc cadrul relaţiilor dintre un stat membru şi Comisia Europeană. Slovenia este primul stat din Balcanii de Vest care a devenit membru al UE în anul 2004. În condiţiile în care pe agenda UE se află integrarea şi a altor ţări din zonă – este vorba în primul rând de Macedonia de Nord şi Albania, oficialii din Bruxelles sunt îngrijoraţi să nu importe probleme regionale şi state care sunt vulnerabile faţă de tentaţia populismului şi stiluri de conducere autocrate. Din acest punct de vedere, până nu de mult Croaţia a cauzat dureri de cap la Bruxelles, dar prin alegerea preşedintelui Zoran Milanović, problemele de acolo s-au rezolvat.
Pe de altă parte, Balcanii reprezintă o regiune unde diplomaţia maghiară este foarte activă şi sprijină guvernele populiste. Săptămânalul budapestan Élet és Irodalom scrie că în ultimii ani prim-ministrul Ungariei a devenit un jucător puternic în Balcani şi încearcă să coaguleze forţele pro-ruse. Comentatorii politici vorbesc despre o troică Janša-Orbán-Vučić (Alexandr Vučić este preşedintele Serbiei), de aceea UE nu poate să se uite cu mâinile în sân, cum statele din regiune alunecă către populism.
Pe de altă parte, în condiţiile în care Balcanii reprezintă o zonă de interes atât pentru Rusia cât şi pentru China (pentru aceasta din urmă mai mult din punct de vedere economic), UE este oarecum obligată să-şi menţină influenţa în regiune. Problemele deja sunt mari, dacă ne gândim la autostrada de 170 de km de la litoralul muntenegrean până la graniţa cu Serbia, pentru care fostul premier şi actualul preşedinte Milo Ðukanović a contractat o firmă de stat chinezească. Investiţia a fost creditată de China, care acum cere plata datoriei. Autostrada însă s-a dovedit mai costisitoare decât s-a prevăzut iniţial şi încă nu este finalizată, dar începând cu luna iunie Muntenegru a trebuit să plătească. Ðukanović s-a adresat Comisiei Europene, însă nu a primit bani de acolo. Într-un regim asemănător se execută acum şi modernizarea căii ferate de la Budapesta la Belgrad.
Iată de ce Comisia Europeană a dorit să sugereze Sloveniei că în cazul în care nu va respecta valorile comune ale UE, atunci Bruxelles-ul va avea şi alte mijloace coercitive.
Székely Ervin, RADOR
