Parlamentul European insistă ca Bulgaria şi România să fie primite în spaţiul Schengen, scrie publicaţia bulgărească 24Chasa. „Parlamentul European a adoptat un raport în care insistă pentru primirea celor două ţări, pentru că au îndeplinit cerinţele”. Propunerea a fost adoptată cu 505 voturi „pentru”, 134 de voturi „împotrivă” şi 54 de abţineri. „Şi Croaţia a dus la îndeplinire criteriile, însă europarlamentarii sunt îngrijoraţi din cauza anunţurilor cu privire la încălcarea drepturilor omului la frontiere şi speră ca ţara să asigure o activitate mai bună la graniţe. Parlamentul European a cerut restabilirea liberei circulații în Spațiul Schengen, care a fost suspendată din cauza pandemiei COVID-19”, mai scrie 24Chasa.
La Sofia are loc o reuniune a Iniţiativei celor Trei Mări. Potrivit ziarului bulgăresc Dnevnik, scopul summitului este să promoveze dezvoltarea conexiunilor de infrastructură pe axa Nord-Sud în partea estică a Uniunii Europene. „Participanţii din 12 țări ale Inițiativei, plus parteneri strategici precum Statele Unite, Comisia Europeană și Germania, discuta despre modul concret în care, prin parteneriat public-privat, se poate realiza o conectivitate în domeniul energiei, transportului în zona dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Bulgaria este președinte prin rotaţie, iar viziunea pentru acest mandat ridică și problema celei de-a patra mări, Marea Egee, deoarece consideră că o conexiune cu porturile grecești ar face coridorul de infrastructură nord-sud mai eficient. Aceasta înseamnă și atragerea Greciei într-o anumită formă. De asemenea, un interes declarat este o legătură strategică cu Coridorul VIII între porturile bulgare de la Marea Neagră și coasta Adriaticii din Albania. Aceasta înseamnă, cel puțin, o dezbatere pentru extinderea Inițiativei către țările din Balcanii de Vest”, mai scrie Dnevnik.
Uniunea Europeană „nu va accepta niciodată soluţia a două state în Cipru”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de publicaţia greacă Kathimerini. O nouă confirmare a opoziţiei Uniunii Europene faţă de o divizare definitivă a Ciprului, idee susţinută de Ankara, a fost oferită de Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Nicosia. ”Vreau ca vecinii noștri să știe că, dacă se adresează unui stat-membru al nostru, cum ar fi Cipru, pe orice ton, atunci se adresează Uniunii Europene. Suntem uniţi în această privinţă. Suntem de partea dvs. Am clarificat acest lucru în discuţia telefonică avută cu preşedintele Erdogan. Prin urmare, să fiţi siguri că aveţi sprijinul întregii Uniuni Europene”, a dat asigurări preşedinta Comisiei Europene.
Tot din paginile ziarului Kathimerini aflăm că Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a plasat Ciprul în categoria ţărilor „roşu închis”, ca urmare a creşterii continue a cazurilor de coronavirus. Ciprul este în acest moment singura ţară a Uniunii Europene aflată în această categorie. Majoritatea cazurilor pozitive (peste 91%) sunt persoane care nu au fost vaccinate sau nu și-au finalizat programul de vaccinare. Până la 6 iulie, 65,6% din populația Ciprului a primit prima doză de vaccin, în timp ce 53,9% și-au finalizat programul de vaccinare, mai scrie Kathimerini. Pe fondul creşterii rapide a numărului de noi îmbolnăviri în vestul Europei, Franța recomandă limitarea călătoriilor în Spania și Portugalia, notează La Stampa. „Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, recomandă să nu fie rezervate vacanțe de vară în Spania sau Portugalia, din cauza situației legate de coronavirus. „Cei care nu și-au rezervat încă vacanța, să evite ca destinații Portugalia şi Spania”, recomandă responsabilul francez adăugând că unele țări „și-au deschis prea mult porţile”, cu scopul de a beneficia de sezon. „În general, pandemia nu s-a terminat”, a continuat secretarul de stat francez, într-un context în care cresc temerile, în special cele legate de varianta Delta a coronavirusului. Peste ocean, Casa Albă lansează un semnal de alarmă, arătând că „aproape toate decesele şi cazurile grave de COVID-19 s-au înregistrat la persoanele nevaccinate”. Potrivit Reuters, declaraţia îi aparţine lui Jeff Zients, coordonator al răspunsului la coronavirus de la Casa Albă, şi a fost făcută în contextul în care varianta puternic infecţioasă Delta devine tulpina dominantă în Statele Unite. În acelaşi sens, directorul Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA, Rochelle Walensky, a declarat că „aproximativ 93% dintre cazurile de COVID-19 s-au înregistrat în districtele în care rata de vaccinare este sub 40%”.
Lăsând la o parte actualitatea politică şi problemele generate de pandemia de coronavirus, EUobserver se întoarce asupra unui aspect spinos al societăţii europene. Violența contra femeilor are costuri de 290 de miliarde de euro pe an pentru UE, arată publicaţia belgiană, citând un studiu publicat de European Institute for Gender Equality. Violența între parteneri, care a crescut considerabil în pandemie, contribuie cu peste jumătate din cifra estimată (151 miliarde de euro). Cel mai mare cost derivă din reducerea calității vieții victimei din cauza daunelor fizice și emoționale suferite în urma infracțiunii (56%), urmat de cel al serviciilor judiciare penale (21%) și de producția economică nerealizată (14%). Se estimează că la nivelul Uniunii Europene, costul violenței împotriva femeilor e cel mai ridicat în Germania (54 miliarde euro), Franța (43 miliarde), Italia (38), Spania (30), Polonia (24) și România (12 miliarde).
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
