Presa internațională continuă să abordeze subiecte legate de evoluția pandemiei de coronavirus și de campania de vaccinare.
Există temeri legate de efectele de bombă întârziată ale competiției europene de fotbal care tocmai s-a încheiat. „Peste patru sau cinci zile vom vedea dacă vor apărea vârfuri de infecții în orașele în care s-a sărbătorit în stradă victoria Italiei în finala Euro 2020. Vom vedea în curând dacă nu cumva am riscat prea mult” – avertizează imunologul Sergio Abrignani, membru al Comitetului Tehnico-Științific reponsabil de gestionarea pandemiei.
Rai News notează, dealtfel, că în Italia creşte din nou numărul infecţiilor. Ministrul sănătății, Roberto Speranza, specifică totuși că o creștere a infecțiilor era prevăzută, dar cifrele sunt mai mici decât în trecut. ”Adevărata armă pentru a încheia acest sezon este campania de vaccinare, pe care trebuie să insistăm. Varianta Delta, din păcate, este la un pas de a deveni rezistentă la vaccinuri și, prin urmare, cu cât este transmisă mai puțin, cu atât mai bine” – mai precizează pentru Rainews ministrul italian al sănătății.
În Rusia, în ultimele 24 de ore, au fost constatate 780 de decese cauzate de COVID-19, cea mai mare cifră pentru o singură zi de la începutul epidemiei, relatează „Tass”, citând centrul de operațiuni anticoronavirus. Sunt 732 de cazuri noi de coronavirus înregistrate în Israel în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr înregistrat în noul val de infecții și cel mai mare număr de cazuri pozitive din martie, anunță la rândul său Ministerul Sănătății din Israel, preluat de Jerusalem Post, care subliniază că aproximativ 53% din noile cazuri s-au înregistrat la persoane vaccinate sau la pacienți care au fost infectați și vindecați de COVID-19.
FRANCE 24 trece în revistă măsurile sanitare anunțate luni de președintele Emmanuel Macron, aflat deja în campanie electorală pemntru un nou mandat la Palatul Elysee. Cea mai importantă măsură anunțată în lupta împotriva variantei Delta se referă la vaccinarea obligatorie pentru personalul sanitar şi ne-sanitar din spitale, clinici, aziluri şi case de bătrâni, ca şi pentru personalul profesionist şi voluntar care are în grijă persoane în vârstă, inclusiv la domiciliu. Termenul – 15 septembrie”, se arată în sinteza France 24.
La Libre Belgique reamintește că obligaţia de vaccinare contra Covid-19 câştigă teren în Europa; după Franţa, Grecia a anunţat aceeași măsură pentru personalul sanitar începând de la 1 septembrie.
„Noi nu avem intenţia de a urma calea pe care a propus-o Franţa”, a ținut să precizeze cancelarul Angela Merkel. Germania va păstra caracterul neobligatoriu al vaccinării și va miza mai mult pe campania de convingere a cetățenilor, constată cotidianul bruxellez.
”În ciuda mutaţiei Delta care se răspândeşte pe întreaga planetă, datele de până acum sunt încurajatoare pentru turismul din Grecia”, citim în I Efimerida. „În acest moment, ne aflăm la 65% din numărul turiștilor înregistrați în 2019 pe calea aerului”, susține ministrul grec al turismului.
Supranumit „locomotiva” sau „industria grea” a Greciei, turismul este obligat să se adapteze, pentru al doilea an consecutiv, la realitatea distopică a coronavirusului.
Sub titlul: ”O schimbare în Bulgaria, motiv de bucurie”, Financial Times publică o analiză a rezultatelor alegerilor de duminică din țara vecină.
”Bulgaria se îndreaptă spre un viitor politic incert după alegerile de duminică, alegeri care, pentru a doua oară în ultimele trei luni, au făcut ca niciun partid să nu ajungă în situația de a forma o coaliție stabilă. Dar un lucru pare clar: conservatorul Boiko Borisov, care a condus această țară balcanică în cea mai mare parte a ultimilor 12 ani, nu va reveni la putere. Spre rușinea UE, pe parcursul guvernării lui Borisov, organizația s-a făcut că nu vede modul fraudulos în care au fost folosiți banii contribuabililor din UE, abuzurile autorităților judiciare și ale procuraturii și practicile clientelare care au cimentat menținerea la putere a domnului Borisov.
”Luna trecută, atunci când administrația președintelui SUA, Joe Biden, a impus sancțiuni asupra a doi oligarhi bulgari și a unui înalt oficial din sectorul securității, demersul a însemnat o nouă condamnare a apatiei din Europa”, conchide Financial Times. De altfel, cotidianul bulgar Sega amintește că Oficiul de Luptă Antifraudă al UE și Comisia Europeană au fost aspru criticate pentru că nu au protejat suficient interesele UE împotriva fraudelor cu fonduri europene în Bulgaria. Reprezentanții Comisiei Europene și OLAF i-au asigurat pe europarlamentari că „monitorizează îndeaproape” procesele din Bulgaria și fac audit pentru a descoperi neregulile cu fonduri europene, dar au recunoscut că se bazează în principal pe sprijinul autorităților bulgare, deși acestea se află la baza problemei alocării arbitrare a banilor europeni.
Mai multe cotidiene au relatat despre manifestațiile de stradă din Cuba. ”Timp ce câteva ore, lumea a putut vedea dorința de libertate a cubanezilor”, constată Washington Post, care reamintește că economia centralizată a Cubei e muribundă și falită, veniturile din turism suprimate de pandemie și cele din exporturi, reduse de sancțiunile americane. ”Protestele nu țin doar de vaccinuri și mâncare; se cere și libertate politică și renunțarea la dictatură”, subliniază Washington Post.
O publicație spaniolă, LIBERTAD DIGITAL, amintește că populația a ieșit în stradă protestând ca urmare a lipsei medicamentelor și a stării precare a spitalelor. Dar cubanezii s-ar putea să protesteze și pentru că nu au apă, mâncare, acces la dolar și la internet sau la un pașaport cu care să călătorească și să se bucure și ei de luxul pe care capitalismul l-a universalizat în țările libere. ”Prin modul în care a reușit să reprime toate formele de protest organizat, prin determinarea sa de a rămâne la putere și prin izolarea și mizeria materială la care castrismul și-a condamnat poporul, Cuba seamănă cu România lui Nicolae Ceaușescu. Într-un interviu recent acordat ABC, generalul disident cubanez Ruiz Matoses a dezvăluit că ierarhia castristă este obsedată de posibilitatea unui sfârșit à la Ceaușescu” – mai scrie Libertad Digital.
Ruxandra Lambru – Agenția de Presă Rador
