Evoluția pandemiei pe glob, problemele Europei cu statul de drept și politica climatică, precum și vizita cancelarului german la Casa Albă se numără printre temele cele mai dezbătute de presa internațională în acest weekend.
SUA prevăd apariția unei „pandemii a celor nevaccinați”, titra vineri cotidianul francez Le Figaro, explicând că „persoanele nevaccinate reprezintă aproape toate spitalizările și decesele”. În ultimele șapte zile, SUA au înregistrat o creștere cu 70% a cazurilor noi față de săptămâna precedentă, pe când spitalizările au crescut doar cu 36%, iar decesele cu 26%. Ziarul italian Corriere Della Sera lămurește de ce varianta Delta este atât de contagioasă, pornind de la un studiu chinez referitor la primul focar de Delta din China: se poate reproduce mai rapid (perioada de incubație e mai scurtă), iar „încărcăturile virale sunt de cel puțin 1.000 de ori mai mari decât la celelalte variante”. Cotidianul american The Wall Street Journal consideră însă că datele existente despre Delta sunt „liniștitoare”, întrucât vaccinurile rămân în continuare „extrem de eficiente”, conform celor mai noi cercetări britanice și canadiene. Acum înmulțirea cazurilor într-o regiune nu mai este urmată de o creștere semnificativă a spitalizărilor și formelor grave de boală, iar „vestea excelentă” e că „99% din spitalizări sunt din rândurile celor nevaccinați”. Ideea e confirmată și de un studiu francez preluat de ziarul Les Echos: 80% din francezii testați pozitiv la începutul lunii erau nevaccinați și numai 6% erau vaccinați complet. Diferența o reprezintă cei vaccinați doar cu o doză și cei infectați la mai puțin de 14 zile după a doua doză. Ungaria a anunţat sâmbătă că cei vaccinați complet în urmă cu patru luni pot solicita deja din august şi cea de a treia doză, transmite Radio Kossuth Budapesta. În schimb site-ul elen Euro2day semnalează că „România şi Bulgaria dispun de vaccinuri, dar nu găsesc şi braţe în care să le administreze”. Reticența cetățenilor e pusă pe seama „proastei experienţe în relaţiile cu statul și îngrijorărilor legate de efectele secundare”. În România sunt pe punctul de a expira 30.000 de doze, iar în Bulgaria riscă să ajungă la gunoi 20.000 de doze. Cotidianul portughez Diário De Notícias scrie despre o „trilogie periculoasă”: criza sanitară generează „o criză socială, economică și politică fără precedent”. „În țări precum Haiti, Cuba și Africa de Sud – toate cu tulburări recente – vaccinurile sunt un miraj, ca și accesul la teste. Ce se vede în aceste ţări e doar vârful aisbergului unei depresii mondiale profunde, care, la fel ca virusul, va produce sechele pe termen lung.” În editorialul ei de duminică, publicația israeliană The Jerusalem Post avertizează că „variantele virusului sunt aici pentru a rămâne”, iar noi trebuie să ne adaptăm la ele: „trebuie să ne menținem economia deschisă și, cu nimic mai puțin important, trebuie să putem fi în măsură să ne păstrăm sănătatea psihică. Carantina nu e sănătoasă”. Cotidianul britanic The Telegraph se arată îngrijorat de riscurile politice, mai exact de acela că Regatul Unit se va „transforma în Franța”. În fața pandemiei guvernul n-a reușit să-și formeze „o viziune coerentă, într-o zi promițând o nouă lume minunată a responsabilității individuale, în alta părând a susține încrederea oarbă în executiv”. „Autoritarismul Covid” a generat „un nou val de etatism” care a „legitimat tot soiul de măsuri paternaliste”, până chiar și creșterea taxelor pe alimentele bogate în zahăr și sare. Regatul riscă astfel să se transforme într-o „democrație socială de tip european, cu niveluri ridicate ale fiscalității și reglementării și un stat expansiv și intruziv”.
Între timp, pe continent continuă controversele pe tema statului de drept, având în centru Ungaria și Polonia. Portalul european EUobserver anunța vineri că UE a demarat proceduri judiciare contra celor două țări în chestiunea drepturilor LGBT. În plus, Polonia riscă să-și vadă blocate fondurile de redresare din cauza aservirii politice a justiției. Fiindcă UE ia în calcul o „eventuală blocare a fondurilor destinate Ungariei”, un europarlamentar ungar acuză Bruxelles-ul în ziarul Magyar Hírlap că „comite un abuz de putere, ameninţă şi practică un şantaj politic”. Editorialul de duminică al cotidianului britanic The Financial Times e intitulat „Sfidarea legislației UE de către Polonia trebuie să fie oprită”, cu subtitlul „Dacă Varșoviei nu-i plac obligațiile de membru, atunci se poate pregăti să plece”. „Prin decizia sa, tribunalul [constituțional] al Poloniei a respins primatul legislației UE asupra legislației naționale în chestiunile judiciare, [adică] liantul juridic care menține unitatea UE.” Dincolo de Atlantic, și The Washington Post trage un semnal de alarmă cu privire la soarta „cele mai apreciate televiziuni de știri, TVN24”, din Polonia. Autoritatea poloneză de resort a anunțat că ar putea să nu-i mai reînnoiască licența în septembrie fiindcă are proprietar străin, mai precis compania americană Discovery. Concomitent, parlamentul are în lucru o lege pentru a „forța vânzarea [publicațiilor cu proprietar străin] către o companie poloneză de stat”, după cum a admis chiar unul dintre inițiatori.
În problema climei, Comisia Europeană s-a trezit recent între ciocanul unor state membre mai puțin interesate de mediu și nicovala organizațiilor ecologiste. „Guvernul de la Bucureşti protestează împotriva strategiei Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor”, scrie ziarul ungar Magyar Nemzet, „printr-o scrisoare comună [semnată] de 11 ţări membre, inclusiv Ungaria”. „Barna Tánczos a evidenţiat că protejarea pădurilor reprezintă o povară financiară pentru stat, deoarece când se interzice exploatarea unei păduri trebuie acordate despăgubiri proprietarului.” Pe de altă parte, Comisia e acuzată că „sacrifică pădurile”, relatează cotidianul britanic The Guardian, deși strategia forestieră a UE prevede plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030. Ecologiștii îi reproșează că interzicerea arderii de arbori („biomasă”) pentru producția energetică se limitează doar la pădurile virgine, car nu reprezintă decât 3% din totalul pădurilor.
Schimbarea climei a fost pusă în legătură și cu actualele inundații catastrofale din Europa. Aceste inundații sunt „dovezi clare ale schimbărilor climatice”, a declarat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată de săptămânalul francez Courrier International. The New York Times titrează: „În Europa apele se retrag, dar numărul morților e în creștere și întrebările se înmulțesc”. „În Germania, cea mai mare economie a Europei, care se mândrește cu stabilitatea sa, se pare că haosul provocat de natură se va resimți luni, dacă nu chiar ani. Potrivit estimărilor unor meteorologi și oficiali germani, inundații de o asemenea amploare nu au mai fost de 500, dacă nu chiar 1.000 de ani.” Cotidianul elvețian Le Temps și-a intitulat editorialul de vineri „Irupere brutală a schimbărilor climatice în campania electorală germană”. „Percepţia pe care o vor avea germanii despre impactul încălzirii planetei ar putea influenţa mult legislativele din 26 septembrie care marchează sfârşitul erei Merkel. Pentru Verzi, care au urcat pe poziţia a doua în sondaje, după CDU, tragedia este, cinic vorbind, «un noroc»”. Aceeași opinie o are și săptămânalul german Der Spiegel, care amintește că inundațiile din 2002 dinaintea alegerilor federale au răsturnat situația, candidatul social-democrat bine cotat în sondaje pierzând în favoarea cancelarului conservator, după ce al doilea și-a pus cizme de cauciuc și s-a deplasat imediat în teren, în vreme ce primul a ezitat inițial să o facă.
În contextul geopolitic tensionat care opune democrațiilor occidentale China și Rusia, continuă să se răsfrângă ecourile vizitei de joi la Casa Albă a cancelarului german Angela Merkel, nevoită să revină mai repede în țară din cauza inundațiilor. Ziarul turc Sabah rezumă astfel discuțiile: „au fost abordate subiecte care au generat divergenţe între SUA şi Germania, precum gazoductul Nord Stream 2 şi licenţele pentru vaccinurile anti-Covid-19, precum şi probleme de securitate din Afganistan şi Libia şi atacurile cibernetice ale Rusiei”. Dacă „nu a fost anunţată nicio soluţie certă”, președintele Biden a declarat totuși că relaţiile bilaterale sunt „puternice şi vor deveni şi mai puternice”. Este și opinia cotidianului spaniol La Razon, conform căruia „Merkel și Biden restabilesc o relaţie bilaterală istorică deteriorată sub administrația Trump”. Un alt ziar spaniol, El Periodico, reține din partea celor doi conducători „promisiunea de a rămâne uniţi pentru a evita «agresiunea» Rusiei, deși și-au exprimat discrepanțele cu privire la gazoductul Nord Stream 2”. Site-ul grec Capital.gr consideră că „vizita lui Merkel e mai mult decât simbolică. Are o semnificație politică specială, deoarece Biden a plasat drepturile omului și statul de drept în fruntea agendei externe și interne. Sunt valori pe care [și] Merkel le-a îmbrățișat. Dar nevoia de realpolitik, alimentată de conştientizarea ascensiunii inevitabile a Chinei și a ingerinţei insistente a Rusiei în alegerile europene, s-ar putea să-i fi afectat angajamentul față de astfel de valori”. Revenind la contextul general, The Washington Post remarcă faptul că „eforturile statelor civilizate de a descuraja Rusia și China încep să se înmulțească”. Exemple precum sfidarea forțelor rusești de către un distrugător britanic în apele peninsulei Crimeea sau faptul că „guvernul nipon recunoaște tot mai des și chiar public că apărarea Taiwanului este echivalentă cu apărarea Japoniei” demonstrează „o rezistență sporită în fața atacurilor Rusiei și Chinei la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.
Andrei Suba, RADOR
