Weekendul care tocmai s-a încheiat s-a aflat sub semnul protestelor în întreaga lume. Sute de mii de oameni au ieşit pe străzi în mai multe ţări europene pentru a demonstra împotriva măsurilor restrictive sau a extinderii utilizării paşaportului sanitar şi a obligativităţii vaccinării anti-COVID, notează The Brussels Times, în timp ce Deutsche Welle remarcă furia protestatarilor, care în unele ţări, precum Franţa, Italia sau Grecia, s-au implicat în ciocniri violente cu forţele de ordine. În replică, preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat „iresponsabilitatea” şi „egoismul” celor care nu doresc să se vaccineze, acuzându-i totodată de o „mobilizare iraţională, uneori cinică, manipulatoare”. „Nicio libertate nu există fără datorie. Dacă mâine îl contaminaţi pe tatăl vostru, o contaminaţi pe mama voastră sau chiar pe mine, sunt victima libertăţii voastre, deşi voi aveţi posibilitatea de a face ceva pentru a vă proteja şi a mă proteja”, a spus Macron, citat de Le Figaro.
În acest timp, guvernele europene continuă să înăsprească măsurile de teama răspândirii prea rapide a variantei Delta, constată The Guardian. Astfel, Malta a interzis intrarea turiştilor nevaccinaţi pe teritoriul său, iar Italia, Grecia, Franţa şi Portugalia impun necesitatea vaccinării pentru participarea la diverse activităţi, cum ar fi accesul în spaţiul interior al restaurantelor, cinematografelor sau sălilor de sport. Şi Germania se îndreaptă spre restricţii pentru persoanele nevaccinate, observă La Libre Belgique, preluând declaraţiile directorului Cancelariei, Helge Braun, pentru revista Bild, care avertizează că în cazul unui nou val de infectări persoanele nevaccinate ar putea să fi nevoite să aibă mai puţine „contacte sociale”, „deoarece riscurile pentru toţi ar fi prea ridicate”. Îndemnurile la vaccinare continuă să sosească pe diferite căi. Duminică, în toate bisericile ortodoxe din Grecia a fost citită o enciclică a Sfântului Sinod prin care credincioşii sunt asiguraţi, printre altele, că vaccinurile nu conţin celule embrionare şi nici cipuri. „Acestea sunt teorii rupte de realitate, bazate pe o campanie greşită de dezinformare promovată pe internet”, se arată în encliclica Bisericii Ortodoxe a Greciei, care preia totodată şi asigurările medicilor că „toate vaccinurile oferă o protecție ridicată pentru a preveni formele grave de boală, intubarea sau decesul, precum și posibilitatea ca cineva să se îmbolnăvească și să fie internat în spital”, notează cotidianul elen To Vima.
În alte zone ale planetei protestele au vizat insuficienţa măsurilor luate pentru a proteja populaţia de infectarea cu coronavirus. În Brazilia oamenii au ieşit pe străzi pentru a cere suspendarea preşedintelui de extremă-dreaptă, Jair Bolsonaro, a cărui popularitate a scăzut pe fondul scandalurilor de corupţie şi a proastei gestionări a epidemiei, transmite Reuters. Bolsonaro, în mandatul căruia Brazilia a înregistrat peste 500.000 de decese din cauza coronavirusului, este acuzat de protestatari că a subestimat gravitatea bolii şi s-a opus purtării măştii şi respectării distanţării sociale, explică Reuters.
Pandemia umbreşte cea mai mare sărbătoare a sportului mondial. Cotidianul brazilian O Globo scrie despre „provocarea de a realiza o Olimpiadă în competiție cu noul coronavirus”. Cu un buget de 15,4 miliarde de dolari, Olimpiada de la Tōkyō a acumulat deja pierderi colosale ca urmare a amânării ei cu un an, precum şi din cauza interzicerii turiștilor străini, a dispariţiei sponsorilor și a deciziei de a păstra arenele fără public. În plus, în încercarea de a depăși riscurile de infectare, au fost create protocoale stricte, nu numai pentru sportivi, care trebuie să se supună zilnic testelor de COVID-19 și nu pot ieși din „satul olimpic”, ci şi pentru toți cei implicați în organizarea Jocurilor Olimpice. Totuşi primele medalii de aur câştigate de sportivii niponi mai atenuează starea de îngrijorare, ajutându-i pe japonezi să intre „în spiritul olimpic”, constată Financial Times.
În privinţa participării României, calificarea Larisei Iordache în finala de la bârnă a fost anticipată de New York Times printr-un amplu portret dedicat tenacităţii „gimnastei românce, care încearcă să renască moștenirea țării sale”. Cotidianul american porneşte de la momentul promiţător din 2014, când Larisa Iordache a câştigat medalia de argint: „în vârstă de 18 ani și purtând aproape singură pe umeri tradiția atât de cunoscută pe vremuri a gimnasticii românești, oferise în ziua aceea o prestație remarcabilă – una care ar fi putut deschide o nouă eră”, din păcate, însă, „cea mai talentată gimnastă din generația sa” şi-a petrecut „restul deceniului accidentându-se în fiecare moment mai important”, comentează New York Times. „Gimnastica românească a decăzut treptat, după care a dispărut brusc”, iar Larisa Iordache „slăbită după atâtea accidentări, s-ar fi putut retrage” şi ea, „dar nu a făcut-o”, revenindu-i „sarcina de a salva aparenţele” . „O ultimă medalie ar putea să o ajute să reclame gloria gimnasticii româneşti, după ani întregi de colaps”, conchide New York Times. (Carolina Ciulu)/cciulu/atataru
