Creşte pericolul migraţionist. Refugiaţii rămaşi în Balcani devin din ce în ce mai activi şi se pare că apariţia noului val de imigranţi are legătură cu jocurile politice ale Ungariei, Turciei şi Belarusului. Totodată traseul prin Timişoara către Ungaria şi Austria a devenit opţiunea favorită a refugiaţilor.
În ţările ţintă a refugiaţilor creşte temerea că vor sosi noi refugiaţi şi acest fapt a generat tensiuni între Austria şi Ungaria, deşi este vorba despre două sisteme similare – scrie Neue Züricher Zeitung. Acest fapt demonstrează că ţările europene nu au elaborat încă o strategie viabilă faţă de fenomenul migraţiei. Închiderea totală a frontierelor declarate de unguri este tot atât de iluzorie ca şi planul Comisiei Europene de a-i distribui pe refugiaţi între ţările membre, care şi în varianta diluată este o idee moartă din fașă. Guvernul austriac condus de Sebastian Kurz trimite întăriri la graniţa cu Ungaria, pentru a-și demonstra capacitatea de acţiune, dar în realitate nu poate controla fenomenul – scrie ziarul elveţian. Nervozitatea Vienei se poate deduce şi din faptul că formulează critici dure la adresa Ungariei, deşi până acum guvernul austriac a luat apărarea modului în care Ungaria îşi protejează graniţele. Însă mai nou Austria bănuieşte că ungurii au slăbit controlul în mod deliberat, pentru că astfel vor să răspundă Bruxelles-ului în disputa lor referitoare la migraţie şi la statul de drept. Cert este că în Burgenland (regiunea estică a Austriei) sunt zile când sunt prinşi 100 de refugiaţi ilegali. Numărul acestora în anul curent a ajuns spre cifra de 5000, adică în şase luni au fost prinşi la fel de mulți cât în tot anul 2020. Este clar şi faptul că traseul trece prin Serbia şi Timişoara pentru că acolo nu există garduri la frontiere. Se zvoneşte că refugiaţii sunt tranzitaţi pentru sume 4000-5000 de euro de călăuze profesioniste. Dar după toate semnele, cei 100-120 de mii de oameni care aşteaptă ca soarta lor să se îmbunătăţească în taberele din zona Mării Egee sau în Bosnia deja sunt în stare de orice ca să scape de situaţia mizerabilă de acolo. Afacerea prosperă. Ziarul avertizează ca dacă sute de mii de afgani vor pleca spre vest şi Turcia le va permite acestora să tranziteze țara, atunci conflictul din anul 2015 se va repeta.
În 2016 Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu Turcia, în sensul că în schimbul a 3 miliarde de euro, această ţară îi va opri pe refugiaţi în drumul lor către Europa. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan însă ameninţă periodic UE că va da drumul la valul de refugiaţi pentru a obţine noi sume de bani sau concesii politice de la Bruxelles.
Agenţia de Apărare a Frontierelor UE – Frontex trimite 100 de maşini de patrulare şi două elicoptere în Lituania, pentru a ajuta ţara să reziste presiunii migraţioniste – scrie agenţia de ştiri MTI.
La data de 1 iulie Lituania a început construcţia unui gard la graniţa sa cu Belarus, după ce a acuzat autorităţile din Minsk, că transportă refugiaţi din străinătate, ca de acolo în mod ilegal să-i introducă pe aceştia pe teritoriul UE. Această acuzaţie a fost confirmată chiar de către vocea cea mai autorizată a statului Belarus. „Dacă cineva crede că închidem graniţele către Polonia, Lituania, Letonia şi Ucraina şi vom deveni o tabără a refugiaţilor sosiţi din Afganistan, Iran, Irak, Siria, Libia şi Tunisia, acela este într-o gravă eroare. Nu vom reţine pe nimeni dintre cei care vin, pentru că nu la noi vin, ci la Europa deschisă, iluminată şi plăcută” – a declarat ironic preşedintele Alexandr Lukaşenko.
Relaţia dintre Belarus și Lituania este deosebit de tensionată după ce mai mulţi lideri ai Opoziţiei din Belarus s-au refugiat acolo, iar UE aplică sancţiuni faţă de acei oficiali din Belarus, care după toate probabilităţile sunt răspunzători de înăbuşirea brutală a demonstraţiilor de anul trecut din Minsk. În luna mai autorităţile belaruse au obligat avionul companiei Ryanair să aterizez la Minsk, unde a fost arestat jurnalistul belarus Raman Pratasevici, cel care a transmis pe canalul Telegram evenimentele din timpul demonstraţiilor antiprezidenţiale din august, anul trecut. Ulterior s-a aflat că pe avion călătoreau şi patru agenţi de la serviciile speciale belaruse.
Uniunea Europeană ia în considerare sancțiuni pentru traficanții de migranți și pentru cei implicați în traficul de ființe umane ca măsură pentru oprirea valului de imigranţi care a ajuns la granițele Lituaniei din Belarus, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell vineri, conform Reuters. Cei care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul UE, trebuie să fie trimişi în ţările lor de origine şi în acest scop se vor lua toate măsurile necesare – a adăugat Borrell. Potrivit poliţiei de frontieră din Lituania de la începutul anului au fost reţinuţi aproximativ 3200 de imigranţi ilegali. Mai mult de jumătate dintre ei au venit din Congo şi din Camerun – transmite MTI.
Atât criza din anul 2015 cât şi cele ulterioare, demonstrează că în lipsa unui consens în cadrul UE nu se poate găsi o soluţie durabilă pentru problema migraţiei. Alternativa este doar temporizarea problemelor prin încheierea unor înţelegeri cu lideri autoritari, ca Recep Tayyip Erdoğan sau Vladimir Putin, eventual Lukaşenko, dar care nu oferă soluţii definitive, ci doar posibilitatea acestora să şantajeze UE. Acest lucru se întâmplă în prezent.
Székely Ervin, RADOR
