Presa internațională se concentrează în principal asupra știrilor privind incendiile ce devastează sudul Europei. ”De la insulele grecești și până în sudul Turciei, căldura extremă și solul uscat au declanșat și întreținut incendii devastatoare, care au distrus păduri și localități întregi, omorând oameni și animale și punând în pericol situri din patrimoniul UNESCO sau paradisuri turistice” – constată New York Times. Zilele trec, dar temperaturile fierbinţi nu dau semne că cedează în baziunul Mediteranei de Est, continuând să alimenteze zilnic zeci de incendii în Grecia, Turcia, Albania, Italia, determinând evacuarea a mii de locuitori şi turişti, scrie Le Monde. „Căldură extremă, fum dens şi tăcere: flăcările înconjoară Atena. Cel mai grav val de caniculă din ultimele decenii a alimentat peste 118 incendii într-o singură zi în întreaga Grecie, iar autorităţile cer populaţiei din capitală să rămână în case”, notează și El Mundo. În Attica, regiunea din zona Atenei, reaprinderea focarelor din zilele trecute provoacă un dezastru fără precedent, mistuind păduri şi locuinţe, într-o evoluţie scăpată de sub control – constată cotidianul elen To Vima. O altă publicație elenă, PROTO THEMA, publică mesajul postat pe reţelele de socializare de premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, care a felicitat echipele de pompieri pentru intervenţiile din zona Ilia, unde se află şi situl arheologic al Olympiei antice: „Ţara se confruntă cu o criză de mediu fără precedent, cu numeroase incendii de mare amploare în multe locuri din ţară”. „Lupta continuă. Mâine ne aşteptăm la o zi încă şi mai grea, întrucât vom avea şi vânt puternic”.
Din Bulgaria, publicația DUMA anunță că Sofia a declarat stare parțială de calamitate după incendiile din regiunea Hisaria, sudul Bulgariei, care au dus la moartea unor pădurari și distrugerea a numeroase bunuri. Unele incendii au apărut ca urmare a arderii miriștilor de către persoane inconștiente, dar și ca o consecință a activității cu utilaje agricole pe pășuni și pajiști, de la care poate apărea o scânteie, iar ulterior un incendiu. De aceea, Ministerul Agriculturii din țara vecină a dispus stoparea tuturor activităților pe pășuni și pajiști timp de două săptămâni, informează la rândul său cotidianul Monitor.
Fenomenele climatice extreme sunt noua normalitate, conchide publicația germană Die Zeit, al cărei editorialist crede că inundaţiile şi incendiile produse de schimbarea climatică nu ar mai trebui relatate doar ca dezastre naturale. ”Ceea ce trăieşte omenirea acum nu e ceva ce nu poate controla, este chiar opera ei”.
Un alt subiect abordat de presa internațională este evoluția pandemiei de coronavirus. Potrivit site-ului online ANSA, lumea a ajuns la aproape 200 de milioane de cazuri în total de coronavirus şi la peste 4 milioane de decese confirmate cauzate de pandemie, după cum reiese din datele cu privire la situația de urgență sanitară de la Universitatea John Hopkins. Din Grecia, Kathimerini anunță că insula Zakynthos şi zona oraşului Chania din insula Creta vor intra de vineri dimineaţă în regim de restricţii speciale din cauza răspândirii coronavirusului, cele două regiuni fiind încadrate în zona roşie (nivelul 4) din cauza creşterii numărului de cazuri.
Situaţia se deteriorează şi în insulele Rodos şi Ios, care au ajuns la nivelul portocaliu (nivelul 3), sub supraveghere sporită, în timp ce în celelalte regiuni ale Greciei nu se observă o diferenţă îngrijorătoare în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor, mai precizează Kathimerini. Pe fondul acestor evoluții și al unei distribuiri inegale a dozelor de vaccin, cotidianul „Politico” publică un calcul al vaccinurilor deja donate de Uniunea Europeană în cadrul Covax, programul de solidaritate promovat de OMS, ajungând la concluzia că cele 27 de ţări sunt departe de cele 200 de milioane promise. Diario de Noticias remarcă la rândul său: ”Este ușor să vezi un fel de diplomație a vaccinului în aceste donații (Statele Unite și China îşi dispută simpatia mai multor țări sărace, iar Japonia doreşte să atragă Taiwanul în sfera sa de influență chiar și cu riscul de a-i enerva pe chinezi). În momentul în care a comentat întârzierea donațiilor celor 27 de ţări, înaltul reprezentant pentru politica externă europeană, Josep Borrell, a recunoscut că, eșuând în angajamentele față de Africa și de America Latină, UE și-a pierdut influența în faţa chinezilor în două dintre zonele sale tradiționale de preponderență geopolitică.
Încheiem cu situația din Belarus, țară aflată zilnic în vizorul presei internaționale. Sub titlul: ”Noua realitate a Republicii Belarus – frica și iritarea tot mai mare din societate”, NEZAVISIMAIA GAZETA constată că bucuria și mândria națională care au emanat în rândurile populației în ultimul deceniu au dispărut. Din ”batka” (tătuca), Aleksandr Lukașenko s-a transformat într-un simbol al autocrației, al cruzimii față de disidenți și protestatari. Iritarea și nervozitatea sunt trăsăturile noii realități din Republica Belarus, unde viața a fost împărțită în „înainte” și „după” august 2020, momentul în care au început protestele și au fost înăbușite cu duritate. Au urmat arestările liderilor opoziției, terorizarea atleților de la Jocurile Olimpice și moartea opozantului Vitali Șișov la Kiev, pentru care UE a cerut efectuarea unei anchete transparente. „Fac apel la autoritățile de la Kiev să cerceteze cazul și să-și prezinte concluziile. Este inadmisibil ca sportivii și organizațiile publice din Belarus să continue să trăiască în frică”, a declarat ministrul de externe al Danemarcei, Eppe Kofod, citat de Nezavisimaia Gazeta.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
