Talibanii au cucerit mai mult de jumătate din reşedinţele de judeţ şi controlează aproape două treimi din teritoriul Afganistanului. Ambasadele occidentale se pregătesc să părăsească ţara. Politicienii europeni se tem de sosirea unui nou val de refugiaţi.
Pare inevitabilă căderea guvernului laic condus de Ashraf Ghani după ce, în mai puţin de 24 de ore, talibanii au ocupat două dintre cele mai mari orașe ale țării, respectiv Kandahar şi Herat – scrie Associated Press. Extremiştii au lansat ofensiva vinerea trecută şi înaintează rapid către capitala Kabul. În majoritatea cazurilor forţele de securitate nici nu au opus rezistenţă: s-au predat sau au fugit din calea talibanilor. Motivul este că deşi forţele guvernamentale pe hârtie sunt în superioritate numerică, retragerea americanilor şi a forţelor NATO, precum şi înfrângerile suferite pe câmpul de luptă i-au demoralizat pe aceştia.
Analişti occidentali şi diplomaţi, dar şi mulţi militari afgani sunt siguri că în scurt timp islamiştii vor cuceri toată ţara. Situaţia este foarte bine reprezentată printr-o declaraţie dată de un ofiţer tânăr cotidianului american The Washington Post. Acesta a povestit că s-a plâns unui membru al unităţii sale că talibanii sunt la porţile oraşului şi nimeni nu-i respinge pe aceştia. „Frate, dacă nimeni nu luptă, atunci eu de ce să lupt?” – a răspuns camaradul lui, care peste puţin timp s-a îmbrăcat în haine civile şi a fugit din oraş. Mai târziu toată divizia s-a predat, iar armele, maşinile de teren împreună cu toate proviziile au ajuns pe mâna talibanilor.
Nu se întrevăd semne că tendinţa de pe câmpurile de luptă se va schimba. Atât guvernul din Kabul cât şi Statele Unite sunt nedumerite. Ministrul de interne, generalul Abdul Satar Mirzakva, a declarat miercuri pentru televiziunea Al-Jazeera că au elaborat un plan în trei etape pentru respingerea talibanilor, însă până acum nici primul punct din acest proiect şi anume oprirea extremiştilor, nu au reuşit să-l îndeplinească. Nici eforturile americanilor de a-i izola din punct de vedere diplomatic pe talibani nu s-au soldat cu mai mult succes. Ameninţările Washingtonului nu sunt luate în serios de fundamentalişti, care obţin victorii după victorii pe câmpul de luptă.
Având în vedere situaţia instabilă atât Statele Unite cât şi mai multe ţări occidentale au decis să-şi retragă personalul diplomatic din ambasadele lor din Kabul. Danemarca şi Norvegia au decis să-și închidă ambasadele din Afganistan. Germania a redus la minim numărul personalului diplomatic din ambasada sa din Kabul şi alte ţări au dispus evacuarea parţială a diplomaţilor. Ambasadorii ţărilor membre NATO s-au întâlnit ieri la Bruxelles pentru a discuta coordonarea măsurilor legate de retragerea diplomaţilor. Pentru a asigura refugierea personalului reprezentanţilor diplomatici, armata Statelor Unite a trimis temporar în Afganistan trei mii de militari, iar armata britanică participă şi ea la operaţiune cu 600 de militari, adică aproape atât cât au retras din luna mai din ţară.
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, care şi-a început concediul joi, a fost aspru criticat în ţara sa pentru decizia de a retrage armata americană din Afganistan, permiţând astfel revenirea talibanilor. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConell a declarat că politica lui Biden împinge Statele Unită către o umilinţă care este mai mare decât pierderea Saigonului în Vietnamul de Sud.
Pe decidenţii europeni îi preocupă mai mult consecinţele acestui conflict. O mare parte a politicienilor se teme că urmează un nou val de refugiaţi, comparabil cu cel din anul 2015. Secretarul de stat al Ministerului de Externe al Germaniei, Niels Annen este de părere că ar fi o naivitate să credem că evenimentele din Afganistan nu vor avea o influenţă asupra migraţiei. „Vom simţi şi în Germania efectul acestui război, chiar dacă nu imediat în următoarele săptămâni” – a declarat oficialul pentru grupul de ziare Funke Mediengruppe, citat de Deutsche Welle. Potrivit estimării ONU, cel puţin jumătate de milion de oameni se pot refugia din Afganistan dacă situaţia se va deteriora în continuare.
Székely Ervin, RADOR
