„Categoric sunt împotriva primirii refugiaţilor [din Afganistan n. r.]. Atât timp cât eu sunt cancelar, acest lucru nu se va întâmpla” – a declarat cancelarul Austriei, Sebastian Kurz pentru canalul de televiziune PLUS 24. Politicianul a adăugat că în criza precedentă de refugiaţi, Austria a acceptat 40.000 de cetăţeni afgani, ca atare a depăşit cota procentuală care ar putea să fie stabilită pentru ţară.
Potrivit relatării publicate pe site-ul televiziunii, poziţia Austriei este că în loc de primirea refugiaţilor, trebuie ajutată populaţia afgană la faţa locului. „În ceea ce priveşte drepturile femeilor şi securitatea populaţiei civile, avem responsabilităţi” – a spus Kurz.
Potrivit Reuters cancelarul Austriei a spus că oamenii care se refugiază din Afganistan ar trebui să rămână în zonă. Turkmenistan şi Uzbegistan, ţări care sunt învecinate cu Afganistan – conform datelor publicate de Comisariatul pentru Refugiaţi a ONU (UNHCR) – au primit doar 14, respectiv 13 refugiaţi afgani.
În timpul crizei refugiaţilor din anii 2015 şi 2016 Austria a primit refugiaţi într-un număr care depăşeşte 1% din totalul populaţiei. De atunci trăiesc în ţară 40.000 de afgani. Cu acest număr Austria este a doua ţară din Europa care a acceptat cei mai mulţi refugiaţi afgani. Prima este Germania, cu 148 de mii de refugiaţi afgani – potrivit statisticii publicate de UNHCR. Datele se referă la situaţia din anul 2020 şi au fost citate de MTI. Este de menţionat însă că teritoriul Austriei este de 9 ori mai mic, decât a Germaniei. Sebastian Kurz şi-a construit cariera sa politică pe o atitudine mai dură faţă de refugiaţi şi cu această retorică a câştigat toate alegerile parlamentare din 2017 încoace – scrie MTI.
Situaţia este similară şi în Ungaria. Diferenţa dintre Budapesta şi Viena este că Ungaria nici până acum nu a acceptat refugiaţi într-un număr semnificativ. Magyar Levente, secretarul de stat al Ministerului de Externe şi Comerţ Exterior din Ungaria a declarat pentru portalul Telex că ştie că în comunitatea internaţională circulă documente care le somează pe ţările care au trimis trupe în Afganistan şi în general toate ţările occidentale să-i primească pe refugiaţii din Afganistan fără nicio restricţie. Ungaria însă nu-i va primi pe aceşti imigranţi fără nicio restricţie, a declarat Magyar. Cu toate acestea, guvernul maghiar îi va sprijini pe acei cetăţeni afgani, care în ultimii douăzeci de ani au cooperat cu trupele maghiare dislocate în Afganistan ca translatori sau în altă calitate. În prima etapă se desfăşoară scoaterea cetăţenilor maghiari din Afganistan. Guvernul de la Budapesta a asigurat securitatea pentru 78 de oameni. 26 de cetăţeni maghiari au fost salvaţi de forţele militare olandeze. Premierul maghiar Orbán Viktor a declarat duminică dimineaţă pentru Radio Kossuth că trupele militare maghiare care încă sunt în Afganistan fac eforturi să-i aducă în Ungaria pe cetăţenii maghiari şi pe acei cetăţeni afgani care pot fi în pericol.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan a declarat sâmbătă că ţara sa nu poate să gestioneze venirea unui nou val de refugiaţi. Turcia – în baza unui acord încheiat cu Uniunea Europeană – în anii trecuţi a primit 5 milioane de refugiaţi. În cadrul unei convorbiri telefonice cu Angela Merkel, Erdoğan i-a spus acesteia că pornirea către Europa a unui nou val de refugiaţi este inevitabilă, dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran.
Székely Ervin, RADOR
