Situația din Afganistan este urmărită cu atenție de presa internațională, care relatează despre evoluțiile politice de la Kabul dar și despre situația umanitară care riscă să genereze un nou flux migrator. În timp ce la Kabul talibanii preiau puterea politică și administrativă asupra instituțiilor statului, impunând „sharia”, legea islamică, situația umanitară din țară se agravează, crescând presiunea migratorie spre țările din apropiere dar și spre Europa. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că țara sa nu mai poate găzdui un nou val de refugiați, în contextul în care pe teritoriul Turciei se află deja peste cinci milioane de refugiați sirieni, scrie ziarul turcesc Sabah. „Dacă nu sunt luate măsurile necesare în Afganistan și în Iran, este inevitabil un nou val de migranți. Turcia nu mai poate face față unei poveri suplimentare a migranților”, i-a spus președintele Erdoğan cancelarului german, într-o convorbire telefonică.
Aflată în Spania într-o vizită la un centru de primire a migranților, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat comunitatea internațională să deschidă brațele refugiaților afgani. Potrivit Euronews, Ursula von der Leyen a afirmat: „Invit toate statele care au participat la misiunile din Afganistan, europene și nu numai, să ofere cote de relocare suficiente și rute sigure, pentru a-i întâmpina în mod colectiv pe cei care au nevoie de protecție”.
Între timp, la aeroportul internațional din Kabul continuă operațiunile de evacuare a cetățenilor străini dar și a afganilor care se tem pentru siguranța lor, mai scrie Euronews. „Cea mai dificilă operațiune de transport aerian din istorie”, a definit președintele american, Joe Biden, evacuarea cetățenilor americani și a afganilor care au colaborat cu aceștia. „Se estimează că aproximativ 300.000 de civili afgani au colaborat cu Statele Unite în 20 de ani. Dintre aceștia, aproximativ 15.000 sunt în siguranță, datorită unei vize speciale. Alte 18.000 de persoane așteaptă autorizația; pentru toate celelalte nu există soluții clare și imediate”. Și alte state își evacuează cetățenii din Afganistan, România anunțând prin intermediul Ministerului de Externe că a repatriat cele 15 persoane care au solicitat sprijin pentru evacuare.
Aeroportul din Kabul trebuie să facă faţă unei noi amenințări: „Există o mare posibilitate ca gruparea Statul Islamic să încerce să comită un atac”, titrează La Libre Belgique. Armata americană arată că lucrează la „itinerarii alternative” spre aeroportul din Kabul „din cauza unei amenințări venind dinspre o ramură a grupării teroriste Stat Islamic asupra aeroportului şi împrejurimilor sale”.
Situația din Afganistan „îi dă lui Putin ocazia să trimită o săgeată spre Occident”, scrie Les Echos. Potrivit ziarului francez, care publică ecouri ale întâlnirii dintre cancelarul Germaniei și președintele Rusiei, Vladimir Putin a afirmat că „Trebuie să încetăm cu această voinţă de a construi în alte ţări democraţie pe modele străine”, Președintele rus a adăugat că prioritatea este acum să se împiedice „prăbuşirea” ţării şi infiltrarea teroriştilor pe teritoriile vecine. În cadrul aceleiași întâlniri, Angela Merkel a deplâns situația opozantului Aleksei Navalnîi și a insistat pentru eliberarea lui. „Pe fond economic însă, Angela Merkel şi Vladimir Putin au găsit un adevărat limbaj comun. În ciuda numeroaselor rezerve europene şi a ameninţărilor cu sancţiuni ale Statelor Unite, Moscova şi Berlinul au reuşit să ducă la bun sfârşit Nord Stream 2, şantierul gazoductului pe sub Marea Baltică în valoare de 10 miliarde de euro care, de-a lungul unei lungi complicaţii diplomatice, va duce la sporirea alimentării cu gaz rusesc a Germaniei şi Europei”, comentează Les Echos.
Pandemia de coronavirus se menține în atenția presei internaționale. Potrivit El Pais, „Campania de imunizare scoate la iveală o Europă cu două viteze, cu o cortină a imunității ridicată între Est și Vest”. „În această săptămână, Uniunea Europeană a depășit rata de vaccinare de 67% a populației adulte și este pe cale să atingă obiectivul de 70% stabilit pentru sfârșitul verii. Succesul răsunător al campaniilor de vaccinare în cea mai mare parte a Europei contrastează cu ritmul lent al unor membri ai clubului și cu existența unor pături largi de populație care se opun vaccinării. Întârzierea în unele părți ale continentului este mai alarmantă odată ce specialiștii au constatat că va fi necesară o acoperire vaccinală mult mai mare decât se așteptaseră, pentru a încerca să oprească circulația virusului. Diferențele ar putea declanșa o nouă instituire a frontierelor interne, ca la începutul pandemiei, dacă valurile din această toamnă sau iarnă vor deteriora grav situația epidemiologică din țările cel mai puțin protejate”, avertizează El Pais, menționând Bulgaria, România, Letonia, Croația, Slovacia și Slovenia, care “au vaccinat mai puțin de 50% din populația adultă”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
