Un complot pentru salvarea Țării – 23 August 1944  (I)

de Octavian Silivestru

Participarea României alături de Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial a fost o greșeală. A fost o greșeală militară, dar, mai ales, o greșeală politică. Din punct de vedere militar, după 1943  România a trebuit să se retragă în fața puternicei ofensive sovietice. Armata Română a fost înfrântă la Stalingrad (octombrie 1942 – februarie 1943) și a fost nevoită să se retragă din Crimeea. În același timp, aviația americană a bombardat Bucureștiul și instalațiile petroliere de pe Valea Prahovei, provocând pierderi mari și, mai ales, demoralizând populația, care nu se aștepta ca SUA să ne atace.  Din punct de vedere politic, România,  un stat  aliat Germaniei naziste, a fost lăsată de occidentali în zona de influență sovietică, ceea ce a determinat comunizarea  țării pentru următorii cincizeci de ani. Înfrângerile suferite pe front în anii 1943 – 1944 au demoralizat și corpul ofițeresc. Au început să apară voci care spuneau că războiul dus alături de Germania va duce România la  catastrofă. O serie de peronalități politice (Iuliu Maniau, Gheorghe Brătianu, Constantin Titel Petrescu) au început să caute o ieșire onorabilă din război. Au fost trimiși emisari la Cairo, Stockholm și Lisabona pentru a deschide canale de comunicare cu aliații. Răspunsul occidentalilor a fost dureros pentru români: pentru că am participat la războiul antisovietic, trebuie să negociem cu URSS. Iar poziția rușilor a fost categorică: “capitularea necondiționată”. În același timp, militari din Marele Stat Major au început să pregătească în secret planul pentru anihilarea numeroaselor trupe germane care staționau în Ronânia. Din complotul care urmărea înlăturarea lui Ion Antonescu au facut parte generalul Constantin Sănătescu (șef al Casei Militare Regale și  mareșal al Palatului), generalul Constantin Vasiliu Rășcanu (comandantul Corpului 5 teritorial), general Gheorghe Mihail,  general Aurel Aldea, generalul de jandarmi Constantin Anton, prim-adjutant regal colonel Emilian Ionescu, maior Anton Dumitrescu și căpitan Gheorghe Teodorescu (din Batalionul de Gardă al Palatului Regal), colonel Gheorghe Zamfirescu (șeful Secției 1 Organizare Mobilizare din Marele Stat Major),  locotenent colonel Pantelimon Comișel (prim sub-șef Secția 1 Organizare Mobilizare  din Marele Stat Major), colonel Dumitru Dămăceanu (șef  al Statul Major al Comandamentului Militar al Capitalei), comandor aviator Traian Udriski, căpitan comandor Arpad Gherghel, diplomați apropiați de Iuliu Maniu (Stroescu Buzesti,  Camil Demetrescu, Victor Rădulescu Pogoneanu), membri PCR (Lucretiu Pătrășcanu, Emil Bodnaraș). Intrarea trupelor sovietice în România, ruperea frontului în Moldova, hotărârea lui Ion Antonescu de a continua lupta cu orice preț l-au determinat pe Regele Mihai să ordone  arestarea mareșalului Antonescu și ruperea alianței cu Germania. Începea un nou capitol – anihilarea trupelor germane aflate pe teritoriul țării și continuarea luptelor pe frontul de vest până la terminarea războiului.

Începând cu data de 25 august,  Agenția de presă RADOR vă propune un serial (20 episoade) cu mărturii despre complotul care a dus la înlăturarea de la putere a mareșalului Ion Antonescu, la 23 August 1944 – Începutul complotului; Regele Mihai a aflat din presă de intrarea în război; În jurul regelui există oameni care vor să scoată România din război; Generalul Rășcanu: “Mă prind și eu în horă”; Regale Mihai a  luat legătura cu oamenii lui Maniu și Brătianu; Complotiștii se întâlneau la Șosea; “Mai bine, domnule mareșal ați aranja să nu mai arunce cu bombe pe noi!”;   “Pe 4 ianuarie îl arestezi pe Antonescu!”; Să luăm legătura cu partidul comunist!; Momentul Stârcea – regele Mihai și-a dat seama că “divorțul” se apropie; Varianta Gigurtu va nenoroci Țara; “Merg la rege, unde este pază suficientă”; Serviciile secrete nu au trădat complotul; Secretul   a fost bine păstrat; “Din Înalt Ordin,  sunteți arestat!”; “Regele a  murit. Trăiasca regele!” – SSI la 23 August 1944; Regimentul de pază al mareșalului nu a intervenit; “Escorta maresalului să depună armamentul!”; “Această măsură am luat-o în interesul Țării mele!”.