Cel puțin pentru o anumită parte a Europei, poate cel mai important eveniment este vizita pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, o va face, astăzi, la Casa Albă. După cum era de așteptat, presa internațională acordă o mare atenție evenimentului, fiind de așteptat ca el să readucă în discuție două mari puteri, Germania și Rusia, și controversatul lor gazoduct Nord Stream-2.
„Acum ori niciodată”, titrează cotidianul american The New York Times. Ziarul își justifică titlul argumentând că, în opinia sa, „cu riscul de a prejudicia o întrevedere altminteri plăcută, Zelenski va trebui să îi spună fără ocolișuri lui Biden că proiectul Nord Stream 2 trebuie blocat”. Același ziar consideră că „există numeroase motive pentru care conducta Nord Stream 2 ar fi catastrofală, și nu doar pentru Ucraina și Polonia, ci și pentru întreaga Europă”. Ziarul ucrainean Kyiv Post anunță că „președintele Zelenski a sosit la Washington în cursul zilei de ieri” și că, înainte de a pleca, el a declarat categoric: „Se va purta o importantă discuție despre gazoductul Nord Stream 2. În această privință, trebuie semnat un acord pe teme de energie. Pur și simplu, trebuie”. Cât despre mult discutata corupție din Ucraina, Zelenski minimalizează problema. Potrivit revistei americane Forbes, Zelenski ar fi declarat: „Acuzațiile de corupție la adresa Ucrainei sunt foarte populare și nu am observat asta doar de când sunt eu președinte, dar m-am simțit mereu ofensat, pentru că, știți ceva? Nicio țară nu duce lipsă de corupție”.
După cum era însă de așteptat, nici Afganistanul nu a scăpat atenției jurnaliștilor, mai ales când ieri, 31 august, termenul de retragere din țară a amercanilor și a celorlalte trupe străine a expirat. Și totuși, potrivit jurnaliștilor germani de la Tagesschau, cancelarul Angela Merkel ar fi declarat în cursul unei întrevederi cu omologul său austriac, Sebastian Kurz, că „Germania mai are un mare număr de localnici care ne-au ajutat și pe care vrem să-i scoatem din țară. Ne simțim obligați față de personalul local”. Și pentru că a venit vorba despre plecările din Afganistan, cotidianul francez Le Monde susține că „Consiliul de Securitate al ONU este divizat în privința evacuării afganilor amenințați”. Ziarul notează că „Parisul și Londra au eșuat în tentativele lor de a forța formarea unei zone de siguranță în jurul aeroportului din Kabul, iar pașii diplomatici făcuți sunt derizorii”. Ziarul italian Corriere della Sera oferă însă și o altă fațetă a războiului din Afganistan, un război care, potrivit afirmațiilor sale, este cnoscut acum drept „războiul care nu se putea cîștiga”. Corriera della Sera susține că, „din anul 2001 și până acum, Statele Unite au cheltuit în Afganistan 2.313 miliarde dolari, o sumă care provoacă amețeală chiar și numai dacă ți-o imaginezi”.
Dar astăzi începe luna septembrie, luna în care Germania organizează alegeri la nivel național, alegeri care vor marca totodată ieșirea din scenă a actualului cacelar, Angela Merkel. Cine îi va urma? Iată o întrebare la care nimeni nu pare să fi găsit un răspuns, dar comentariile pe această temă nu lipsesc. Potrivit ziarului german Süddeutsche Zeitung, jocurile politice au început însă. Ziarul afirmă că „actualul candidat al Uniunii Creștin-Democrate la funcția de cancelar, Armin Laschet, i-a promis deja fostului lider al grupului parlamentar al CDU, Friedrich Merz, o funcție importantă pe viitor”. Îngrijorător ni se pare însă faptul că, potrivit aceluiași ziar, Stnga respinge orice angajamente față de NATO. În revista germană Der Spiegel, Gregor Gizi, purtătorul de cuvânt al partidului Die Linke (Stânga), a declarat: „Oricine crede că, dacă Germania ar investi în armament și ar cotiza mai multe miliarde, lumea ar fi mai sigură, iar trupele europene ar putea purta un război și fără Statele Unite, este rupt de realitate”. Dar, deși nu mai candidează, Angela Merkel ]și are și ea propriile opinii despre candidați. ”Candidatul la funcția de cancelar din partea Partidului Social Democrat, Olaf Scholz, s-a dat drept succesor legitim al dnei Merkel în funcția de cancelar”, notează un alt cotidian german, Frankfurter Allgemeine. Dar dna Merkel își are opiniile sale: „Dacă aș mai candida, nu ar mai exista niciodată o coaliție cu stînga. Dacă Olaf Scholz este sau nu de acord cu asta, e treaba lui”, a declarat Angela Merkel. Ca să nu mai vorbim că, potrivit aceluiași ziar, „Die Linke cere dizolvarea NATO și înlocuirea sa cu un sistem colectiv de securitate, din care să facă parte și Rusia”. Oricum, ziarul britanic The Guardian o laudă într-o anume măsură pe Angela Merkel, notând: “Marea moștenire lăsată de Merkel este faptul că a reușit să păstreze unită Uniunea Europeană într-o perioadă de încordare intensă – un lucru care necesită voință politică, putere și, de obicei, ceva bani germani”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
