În multe privinţe putem vorbi din nou despre un Bazin Carpatic unitar, a declarat marţi, la Budapesta, János Árpád Potápi, secretar de stat pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului ungar, cu ocazia lansării volumului intitulat „Zece din treizeci”, semnat de însărcinatul premierului Ungariei pentru intermedierea negocierilor privind cauza autonomiei maghiarilor de peste hotare, Katalin Szili. Árpád János Potápi a subliniat: Bazinul Carpatic este unitar, când e vorba de educaţie sau cultură, tendinţa fiind aceeaşi şi în domeniul social şi al sănătăţii. El a adăugat că se consolidează şi sistemul instituţiilor politice, deoarece dacă acesta nu este solid, nici celelalte nu vor fi. Nu este indiferent dacă maghiarii, reprezentanţii partidelor maghiare sunt prezenţi, la nivel local sau regional, în funcţii de conducere responsabilă, respectiv sunt prezenţi în parlamentele statelor succesoare, a menţionat Potápi. Secretarul de stat a spus despre Katalin Szili că de-a lungul vieții sale a lucrat pentru națiune în diferite funcții. În domeniul politicii naţionale a lucrat împreună cu ea din 2011, mai exact în Comisia parlamentară pentru solidaritatea naţională. Secretarul de stat a subliniat, totodată, că Guvernul ungar trebuie să se ocupe de politica naţională de 101 de ani, deoarece „de atunci granițele țării și ale națiunii nu coincid”. Guvernul şi Parlamentul ungar, politica ungară în ansamblul ei trebuie să îşi asume şi reprezentarea intereselor maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în diasporă, a precizat Árpád János Potápi. „Atunci când ne gândim la legislaţie, nu putem ignora faptul că o treime a naţiunii maghiare nu trăieşte în interiorul frontierelor naţionale de azi. Cadrul politicii naționale de astăzi s-a format în timpul schimbării regimului. Azi nu există o zi în care să nu fie dată în folosinţă o şcoală sau o grădiniţă în Bazinul Carpatic”, a subliniat oficialul ungar, care a amintit: Conferinţa Permanentă Maghiară (Máért) nu s-a întrunit din 2004 până în 2010, motiv pentru care Katalin Szili, preşedintele de atunci al Parlamentului Ungariei, a înfiinţat Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic care a îndeplinit rolul Máért. Azi, al treilea for important al politicii naţionale este Consiliului Diasporei Maghiare. În perioada 2010-2014, scopul a fost păstrarea şi consolidarea identităţii, pe această bază au fost adoptate legile care, deşi au o semnificaţie simbolică, au produs rezultate concrete, precum dubla cetăţenie şi legea fundamentală. Sprijinul pentru dăinuirea pe pământul natal există din 2015, a menţionat secretarul de stat. La rândul său, Katalin Szili a spus despre volumul său că poate fi numit un eseu politic, o descriere non-științifică, o recenzie, o cronică sau un manual. Cei care îl vor răsfoiva avea o imagine de ansamblu asupra aspirațiilor din ultimii zece ani de a satisface nevoia de autoguvernare, dar și o privire asupra Europei, a explicat autoarea, spunând că Uniunea Europeană nu se ocupă de minorităţile naţionale. Ferenc Kalmár, însărcinatul ministerial responsabil de politica de vecinătate, a precizat că de maghiarii care trăiesc în Bazinul Carpatic şi în diasporă se ocupă şi Ministerul ungar de Externe prin intermediul corpurilor diplomatice şi al comisiilor mixte interguvernamentale pentru minorităţi. El a explicat că există 11 locuri în lume unde diplomaţii ungari, care îndeplinesc și sarcini consulare, depun eforturi pentru dezvoltarea comunităţilor maghiare din ţările respective. Politicianul a considerat că activitatea comisiilor mixte interguvernamentale din Bazinul Carpatic este dificilă, menţionând în special că ţările care nu acordă drepturi colective minorităţilor – precum Slovacia, Ucraina sau România – vor să îi integreze pe locuitorii maghiari. În opinia lui Ferenc Kalmár, integrarea fără drepturi colective înseamnă de fapt asimilare./rganciu/dsirbu
MTI – 15 septembrie
