Guvernul salută actualizarea recomandărilor făcute de Comisia europeană împotriva rasismului și intoleranței a Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea antisemitismului.
Guvernul a luat cunoștință de actualizarea Recomandărilor de politici generale privind prevenirea și combaterea antisemitismului, emise de Comisia europeană Împotriva Rasismului ȘI Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei, și salută acest demers.
Constatările ECRI privind creșterea antisemitismului și a discursului de ură antisemit în mediul online din Europa sunt profund îngrijorătoare.
Comisia Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței a Consiliului Europei surprinde corect tendințele recente de creștere a numărului atacurilor fizice cu caracter antisemit în multe state membre ale Consiliului Europei, şi fenomene precum negarea şi distorsionarea Holocaustului sau răspândirea discursului instigator la ură, mai ales în contextul crizei COVID-19.
În ultimul an, și în România s-au înregistrat incidente antisemite, atât online cât și offline, comise de extremiști politici și impulsionate cu precădere de discursul public al reprezentanților unui partid politic extremist prezent în Parlamentul României.
În acest context, angajamentul Guvernului de a combate antisemitismul, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional, inclusiv prin implementarea măsurilor recomandate de ECRI, rămâne ferm.
Prima categorie de recomandări ale ECRI pentru intensificarea luptei împotriva antisemitismului pune accentul pe politici și coordonare instituțională. Ca Reprezentant Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, acord o atenție deosebită acestor aspecte, și în mod special nevoii de a asigura coordonarea între instituțiile și structurile specializate în combaterea antisemitismului.
Un alt pilon de recomandări ale ECRI vizează formarea unor categorii profesionale cu rol în prevenirea și combaterea antisemitismului, îmbunătățirea colectării datelor despre incidente antisemite, și o mai bună educație despre antisemitism și Holocaust în școli. Aceste recomandări reconfirmă viabilitatea și importanța implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, documentat adoptat de Guvern în luna mai a acestui an, precum şi a Planului de acţiune asociat Strategiei, care vor fi implementate în următorii trei ani (2021-2023).
În ceea ce privește protecția membrilor comunității evreiești și a victimelor incidentelor antisemite, ECRI recomandă creșterea interacțiunii și nivelului de relaționare cu structurile de securitate. Pe viitor, este esențial ca Poliția Română și unitățile de parchet să trateze cu seriozitate cazurile de atacuri antisemite, iar legislația în vigoare să fie aplicată cu celeritate de către autorități.
Nu în ultimul rând, salut accentul pus de ECRI pe recomandarea de a se folosi definiţia de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, pentru o mai bună înţelegere şi identificare a expresiilor antisemitismului.
Definiţie de lucru a antisemitismului a IHRA a fost adoptată în timpul preşedinţiei române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, iar România a fost una dintre primele ţări care a adoptat pe plan naţional această definiţiei şi singura ţară care a adoptat o lege pentru combaterea antisemitismului inspirată de această definiţiei. Astfel, având în vedere progresele făcute în ultimii 15 ani în domeniul legislativ și instituțional, România a dobândit statutul de model regional în ceea ce priveşte asumarea trecutului şi combaterea negării şi distorsionării.
Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru
RADOR – 15 septembrie
