Preţurile la energia electrică cresc dramatic. A cui este vina?, se întreabă Euronews, constatând că amenințarea facturilor străbate Europa de la un capăt la altul și nicicând nu a mai existat o lună octombrie atât de ”fierbinte”. Potrivit estimărilor Bruxelles-ului, aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni nu își pot permite să-și încălzească locuințele în mod adecvat, explică Euronews, citând totodată specialiști care subliniază că există politici europene pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. ”Există posibilitatea de a le oferi acestora condiții speciale, una dintre acestea fiind de a nu le tăia lumina pentru că nu își pot plăti facturile. Există unele state membre care oferă tarife speciale acestor consumatori, iar alte state oferă posibilitatea înlocuirii sistemului vechi mare consumator de energie cu unul mai nou și mai eficient”, spune Dennis Hesseling de la Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. Comisia Europeană monitorizează „îndeaproape” evoluția prețurilor la electricitate și caută soluții pe termen lung, cum ar fi investiții în economisirea energetică și în surse regenerabile, mai notează Euronews. La nivel individual, statele continuă să caută soluții pentru a face ca impactul scumpirilor să fie mai suportabil pentru cetățeni. Joi, guvernul italian a anunțat măsuri în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru a contracara creșterea prețurilor, în condițiile în care se anticipează că luna viitoare facturile vor fi mai mari cu circa 40% pentru curentul electric și 30% pentru gazele naturale, scrie The Local Italy. În Marea Britanie, presa se arată destul de pesimistă. Astfel, The Guardian anticipează un al doilea val de scumpiri în primăvara lui 2022, iar The Times consideră că prețurile nu vor mai reveni la nivelurile precedente până în anul 2023, mai ales în contextul în care există deja companii din domeniul energiei care dau faliment.
Pe frontul Covid, situația gravă din România face obiectul câtorva articole din presa internațională. „Spitalele românești sunt pline de pacienți cu Covid-19 pe fondul refuzului larg răspândit al vaccinării”, titrează Reuters, detaliind: „cu a doua cea mai scăzută rată a vaccinării din UE, România se pregătește pentru al patrulea val pandemic ce pare că va copleși spitalele, unde personalul medical e deja solicitat la maximum”. În timp ce în Uniunea Europeană, în ansamblu, 72% din populația adultă este complet vaccinată, România nu a reușit să vaccineze decât 34%, fapt ce relevă o neîncredere adânc înrădăcinată în instituțiile statului, dar și desfășurarea unor campanii de dezinformare, o infrastructură rurală proastă și o educație deficitară în materie de vaccinuri, mai scrie Reuters. Publicația ungară Index constată însă o creștere a dorinței de vaccinare în ultimul timp. „În România se simte din partea populaţiei încă nevaccinate o disponibilitate mărită faţă de vaccin. Miercuri numărul celor vaccinaţi a crescut la 13.748, ceea ce depăşeşte cu 85% media înregistrată în săptămâna precedentă”, scrie publicația ungară, considerând că una dintre cauze este intenția guvernului român de a introduce certificatul verde Covid pentru a fi utilizat pentru accesul în spațiile publice din țară. ”România se pregătește pentru noi restricții”, titrează și Euractiv, explicând că în România, cazurile de Covid-19 se înmulțesc rapid, iar marile orașe se pregătesc deja să impună restricții, între care limitarea participării la evenimente, reintroducerea interdicției de circulație pe timp de noapte și, posibil, chiar și măsuri de carantină.
În Germania, pe fondul uciderii unui tânăr casier dintr-o benzinărie pentru că i-a solicitat unui coronasceptic să poarte mască, presa este îngrijorată de pericolul radicalizării mișcării celor care se opun măsurilor anti-Covid. ”Aveam impresia că problema negaționiștilor coronavirusului s-a rezolvat. Perioada marilor mobilizări a trecut, mișcarea s-a fărâmițat și se limitează doar la personalități rătăcitoare care îmbrățișează poziții extreme. Majoritatea germanilor consideră măsurile împotriva răspândirii coronvirusului ca fiind logice. Dar din contracţia mișcării negaționiștilor a apărut o nouă mișcare. O rămășiță radicală care se afundă tot mai mult în teorii ale conspirației. Pentru aceștia, politica împotriva pandemiei reprezintă o nouă ocazie pentru a-și manifesta respingerea față de stat, față de politică și față de presă. Iar această respingere nu o simt ca pe o formă de protest, ci ca pe o formă de rezistență”, comentează Die Tageszeitung. Și în Grecia, autoritățile văd semne ale unei ”acțiuni bine orchestrate de instigatori periculoși care exploatează masa negaționiștilor și a antivacciniștilor”, scrie I Efimerida. Pe lângă cererile de exhumări, care au fost foarte numeroase în ultima perioadă (cu revendicarea de a se dovedi decesul din cauza coronavirusului), pe lângă valul de procese împotriva medicilor și asistentelor medicale care au tratat pacienți cu Covid-19, în ultimul timp se amplifică valul părinților negaționiști care atacă profesorii pentru că aplică legea. În scenă a apărut și o mișcare a ”grecilor autohtoni indigeni” care invocă așa-zise hotărâri judecătorești internaționale și acționează în diverse regiuni ale țării, susținând că pot, prin diverse hârtii întocmite de ei, să revoce decizii ale instituțiilor statului, explică I Efimerida. Miercuri, la Salonic, un părinte negaționist, supărat că fiul lui nu fost primit la școală fără mască și fără rezultatul negativ al unui autotest pentru coronavirus, cum prevăd normele instituite de guvernul grec, a pretins că pe baza procedurii instituite de ”grecii indigeni autohtoni” îi aplică directoarei școlii o ”amendă” în valoare de 2,7 milioane de euro!, scrie I Efimerida, catalogând conținutul hârtiilor prezentate de părinte drept ”delirant”.
În final, în perspectiva alegerilor de duminică din Germania, presa europeană este îngrijorată de „noua eră a incertitudinii politicilor de coaliție” în care intră, în viziunea Financial Times, cea mai mare economie a Europei. Retragerea de pe scena politică a Angelei Merkel va însemna încheierea modelului a două partide politice mari dominante și apariția unui peisaj politic mult mai fragmentat, în buna tradiție europeană, după cum remarcă tot Financial Times. În aceste condiții, Uniunea Europeană, confruntându-se la rândul ei, cu provocări existențiale, se teme de un eventual vid de putere după retragerea lui Merkel, constată agenția France Presse. ”Cancelarul german a fost o ancoră a stabilității în vremuri tulburi”, consideră și The Guardian. ”Epoca Merkel a fost un triumf al neutralizării crizelor, cu toate că ele nu au fost tocmai soluționate”, iar ”evitarea opțiunilor clare în probleme dificile s-ar putea dovedi a fi moștenirea definitorie a dnei Merkel”, mai scrie ziarul britanic . ”Având în vedere amploarea acestor provocări, amânarea lor echivalează cu reușita, dar este totuși o moștenire ambiguă care îi lasă succesorului ei probleme din belșug și totodată lasă fără răspuns întrebări existențiale privitoare la viitorul UE”, conchide The Guardian. (Carolina Ciulu)/cciulu
