Aşa cum am scris, la alegerile parlamentare de duminică Partidul Social Democrat (SPD) a câştigat la limită faţă de principalul rival, alianţa partidelor conservatoare Uniunea Creştin Democrată şi Uniunea Creştin Socială (CDU-CSU). Pe locul trei s-au clasat Verzii înaintea Partidului Liber Democrat (FDP). Perdanţii alegerilor de ieri sunt partidul de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) şi urmaşul partidului comunist din fosta RDG Stânga (Die Linke). Clasamentul arată aşa: SPD – 25,70%, CDU-CSU – 24,10%, Verzii – 14,80%, FDP – 11,50%, AfD – 10,30%, Stânga – 4,90%. Alte partide care nu au intrat în parlament în total au primit 8,70% din voturile valabil exprimate.
Faţă de alegerile trecute SPD a câştigat 5%, iar alianţa CDU-CSU a pierdut 8 puncte procentuale, ajungând la cel mai slab rezultat din istoria sa. Creşterea cea mai mare faţă de rezultatul de acum patru ani au înregistrat-o Verzii (6%), dar uşor şi-a îmbunătăţit scorul şi FDP (0,7%). AfD a scăzut cu 2,3%, iar Stânga cu 4,3%.
În presa germană azi dimineaţă au apărut şi primele analize privind cauzele acestor rezultate şi posibilele coaliţii guvernamentale. Ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) este de părere că succesul social democraţilor se datorează candidatului pentru funcţia de cancelar, Olaf Scholz. Conform sondajelor cetăţenii văd în el persoana, care după Angela Merkel va reuşi să unească naţiunea, să păstreze stabilitatea socială şi dinamismul economiei germane. Fiecare al doilea votant al SPD a declarat că fără Scholz nu ar fi bifat în dreptul social democraţilor. Analiştii ziarului susţin că responsabil pentru eşecul alianţei CDU-CSU este candidatul Armin Laschet, care este o persoană nepotrivită pentru această funcţie. Acesta este considerat o copie nereuşită a Angelei Merkel lipsit de carisma acesteia. În ceea ce priveşte posibilele coaliţii FAZ citează un sondaj potrivit căruia cei mai mulţi dintre alegători (33%) ar prefera o coaliţie a CDU-CSU – Verzii – FDP (aşa numită coaliţia Jamaica, datorită culorilor tradiţionale ale partidelor componente, negru-verde-galben sunt culorile din steagul Jamaican). Problema cu această configuraţie politică este că în 2017 Angela Merkel ar fi dorit crearea coaliţiei Jamaica, însă după negocieri de luni de zile tentativa a eşuat din cauza divergenţelor foarte mari dintre liberali şi verzi. 28% din populaţie şi-ar dori „Coaliţia Semafor”, adică SPD – Verzii – FDP (culorile partidelor sunt identice cu culorile semaforului). Această coaliţie ar fi un pic mai solidă în parlament, însă este şi ea eterogenă: social democraţii şi Verzii sunt partide de stânga, până când FDP este un partid prin excelenţă de dreapta. Despre „Coaliţia Şosetă” roşu-alb-roşu SPD – Verzi – Stânga, care din punct de vedere ideologic ar fi omogen, nu mai poate fi vorba din cauza rezultatului slab obţinut de Stânga.
Analistul săptămânalului liberal Der Spiegel, Stefan Kuzmany este de părere că deşi coaliţia Jamaica este posibilă din punct de vedere aritmetic şi liderii Verzilor au declarat că sunt deschişi negocierilor, aceasta este totuşi foarte puţin probabilă pe de o parte pentru că ar reprezenta inversarea votului popular (social democraţii au primit cele mai multe voturi, ei ar trebui să guverneze), pe de altă parte FDP de dragul puterii ar trebui să facă mari concesii Verzilor: închiderea centralelor nucleare, reducerea substanţială a emisiilor de bioxid de carbon, trecerea la maşini electrice etc. Toate acestea ar afecta stilul de viaţă liberal: cumpărături săptămânale la mall-uri, vacanţe exotice etc. pentru că trecerea la energie verde în prima fază ar fi mai costisitoare. O aliniere la standardele mai spartane ale verzilor ar şubrezi susţinerea electorală a liberalilor şi ar crea impresia că este un partid fără principii, care de dragul puterii îşi sacrifică viziunea de dreapta. În al treilea rând un sondaj făcut de Der Spiegel în rândul electoratului ecologiştilor arată că doar 15% dintre aceştia ar fi de acord cu un guvern CDU-CSU – Verzii – FDP. În aceste condiţii cea mai probabilă variantă de guvern este menţinerea „Groko”, marea coaliţie (Große Koalition) între SPD şi CDU-CSU cu cooptarea la guvernare a liberalilor de la FDP (coaliţia Kenya).
Atât Der Spiegel, cât şi cotidianul liberal Süddeutsche Zeitung îl citează pe prim-ministrul Saxoniei, Michael Kretschmer (CDU) care spune că există o stare de spirit potrivnică CDU-CSU şi în aceste condiţii el nu-l vede pe Armin Laschet ca viitor cancelar al Germaniei. Acest lucru este ilustrat de faptul că la alegerile locale care s-au desfăşurat concomitent cu alegerile generale Manuela Schwesig de la SPD şi-a păstrat funcţia de prim-ministru în Mecklenburg – Pomerania Occidentală şi după toate probabilităţile tot social democrații vor da noul primar al Berlinului în persoana Franziskei Giffey. Kretschmer crede că rezultatul slab al creştin democraţilor este urmarea unor decizii greşite luate de partid în timpul guvernării. Opinia acestuia este împărtăşită şi de prim-ministrul Turingiei, Bodo Ramelow (SPD). Acesta spune că social democraţii sunt câştigătorii alegerilor şi numirea unui alt cancelar decât Olaf Scholz ar fi o palmă dată electoratului. Politicianul s-a arătat chiar iritat de faptul că Armin Laschet după o înfrângere istorică a emis pretenţii de a fi numit el şeful executivului.
Székely Ervin, RADOR
